In luna iulie 2009, organizatia britanica ESRC a lansat prin internet invitatia de a le transmite opere artistice de dimensiuni reduse, in care sa fie tratate artistic aspectele genomicii moderne, si care vor face parte dintr-o enciclopedie artistica moderna.
Deoarece de mai multi ani eu studiez interdisciplinar fenomenul modificarilor genetice, am deja pregatit spre editare un volum de versuri intitulat : Armonii divine modificate genetic.
Aceasta cercetare este bazata pe emiterea unei noi teorii privind creatia si evolutia asistata a universului, numita de mine si de fiul meu - student la medicina, Adam mtDNA, in contrapartita cu teoria existenta a evolutiei umanitatii Eve mtDNA.
Va transmit mai jos o poezie pe care intentionez sa o transmit respectivei organizatii.

Razboiul genelor

Exista-n lume genuri, trei,
Din care primul, cel mascul,
Sta astazi cocotat pe zmei,
Caci e puternic, e fudul.
Genul al doilea, femininul,
Cel ce organic guverneaza,
El e frumosul, e sublimul,
Si, intern, Terra cerceteaza.
Genul al treilea e neutru
Si-i arbitreaza pe cei doi,
Caci El e genul cel mai hatru,
Si sta-ntre ei, pentru nevoi.

Privind genetic, ele-s doua,
Ce-au fost separate de Tata
Si puse-n cele doua oua,
Cel de baiat si cel de fata.
Neutrul nu se baga-n ele;
El sta deoparte nevazut
Si pare ca nici nu e-n cele
Ce-au fost zidite la-nceput.
Cand se combina X cu Y,
Tu vezi, in cele ce se-ncheaga,
O combinatie, pe care Shrek
E singurul care-o dezleaga.

Razboiu-n gene-i alfabetic,
E-o lupta informationala,
Dintre cel ce-a creat sintetic
Si cel ce stie orice boala.
Primul este un om de stiinta,
Ce vede viata doar organic;
Al doilea, fiind tot o fiinta,
Pricepe-n plus si ce-i satanic.
Satanicu-i un rau organic,
Un fel de dezorientare,
A celui care este-un cinic
Al propriei vieti celulare.

Razboiu-n gene e mai amplu
Si nu e pentru orice om,
Caci omul mandru si-un pic tandru
A transformat omu-n genom.
El a uitat de procedura,
Ce Tata i-a spus-o lui Moise,
Si-a construit azi creatura
Ce n-are spirit si nu i se
Va mai vorbi vreodat’ de Tata
Sau de tandretea ce-o da fata;
I se va spune ce sa faca
Si, dupa ce-a facut, sa taca.

Privind genetic asta lupta,
Ea pare astazi inegala,
Caci numai Eva se infrupta,
Findca Adam nu se mai scoala.
Dar Cineva de Sus impunge
Pe’Adam, in coasta, sa se scoale
Si sa strige: - Mai,… ajunge !!!,
Caci au taiat piesele sale.
Piesele sale-s niste gene,
Ce-n vitro au fost eliminate.
Astfel razboiul se asterne,
Caci treburile-s necurate.

Acum, Adam, trezit din somn,
Priveste-n jur si se framanta,
Caci vede-n lume un “Gen-om”,
Care numai prin om cuvanta.
El este-un om, facut organic,
Ce n-are vant divin in coasta,
E un robot cu scop satanic,
Ce-o vrea pe Eva de nevasta.
Se spune ca “Gen-om” va face
O lume-n lume mai prospera;
Atunci, cand i se cere, tace,
Caci are CIP în semisfera.

Adam, fudul ca un barbat,
Se umfla-n piept si, infoiat,
O-ntreaba p’Eva, derutat:
- Ce cauta “Gen-om” in pat?
- Stai linistit, raspunde Eva,
El e robotul meu din curte;
Mi l-a facut cadou, candva,
Un tip, care cunoaste multe.
Dar nu te teme, e de treaba;
El e un simplu eunuc,
Facut de ingineri, in graba,
Si au uitat sa-i puna cuc.

Adam priveste mai atent,
El vede CIP’u-ascuns in creier
Il scoate-ncet, cu un patent,
Si il striveste ca pe-un greier.
“Gen-om” priveste in oglinda,
Sa vada ce i s-a-ntamplat,
Si, de rusine, vrand s-o-ntinda,
Ii spune Evei: - Am gatat.
Apoi el pleaca la culcare,
In curte, unde-i este locul;
Acum el sta in ascultare
Doar de Adam, ce-i stie jocul.

Pacea in casa se asterne,
Iar Eva iarasi procreaza,
“Gen-omul”, ce statea pe perne,
S-a transformat in titireaza.
Natura prinde iarasi viata,
Si animalele se-ncanta,
Caci sunt in rai si au iar ata,
Prin care si Domnul cuvanta.
Eva e-acuma multumita;
Adam e-n casa iarasi treaz;
Ea nu mai pare ca-i grabita;
El e ca Domnul de viteaz.

Va trimet si o traducere proprie a primelor doua strofe din poezie, care suna un pic altfel decat in romana, dar sper sa pastreze sensul, si i-as ruga pe cei interesati de acest subiect, si nu numai, sa ma ajute la traducerea acestei poezii, pentru a o trimete la ESRC.

“The war of genes in the life tree”

There are three genders in the world
Which manages the words foretold:
The Masculine is proud and power
Because he is speaking from a tower;
The Female is the organic governor,
She is the nice, the fast and honour;
The Neutral is like nobody on the maps
Because Its engine is disconected from driven parts.
It doesn’t look to be present in the mailing,
It is only waiting for the fault signaling.
Genetically there are two gender’ (lipseste “pluralul”, si poate aveti voi vreo idee)
Separated from the beginning by the Father
And put down, by soft install,
In the egg of man and the egg of girl.
The Neutral is not insight of them,
It looks like an ancient totem.
In fecundation, when we combine X and Y,
There is a combination which only private eye
Give us the real decodification,
Which is different from the synthetic installation.

Vizualizări: 213

Fişiere Anexate :

Răspunde la Aceasta

Răspunsuri la Aceste Discuţii

23. Pescarul şi vânătorul de oameni
Poezia a fost dedicată unui prieten preot, din generaţia tânără, care are doi copii şi o soţie pe care o alintă cu epitetul “Păsărică”.
Motto: Luca, 5.10 - “Nu te teme; de acum înainte vei fi pescar de oameni.”
Cândva, în lumea veche, din timpul lui Iisus,
Simon era pescar în ape şi-apoi el a fost dus
Cu Duhu-n altă lume, din cer, pe care n-o ştia,
O lume virtuală, ce-n timp ea se va procesa.
Atunci, în lumea-n care hazardul guverna,
În care omul simplu tăcea şi nu se antrena
Pentru a înţelege care-i e rostu-n astă lume,
Au apărut pescari de oameni; fără de glume.
Ei aveau simplul rol, în lume să propage
Şi să transfere date, şi tot ei să se roage
La Cel ce ne-a dat viaţă şi ne-a împins în faţă
Să construim, ca El, o lume mai isteaţă.
În timp, acest proces a devenit o modă
Şi toţi pescarii Lui s-au îmbrăcat în robă
Şi au preluat ştafeta lui Simon, cel vestit
Sub numele de Petru, de El redenumit.
Azi îi vedem pe stradă, la fel ca şi pe noi,
Aleargă printre oameni, împinşi de-a lor nevoi;
Dar se retrag, în taină, în sfintele lăcaşuri,
Ce s-au întins în lume pentru-a face popasuri,
Ca să îi ceară Lui păcatele să ierte
Din astă lume vastă şi plină de deşerte.
În lumea lor se roagă, la fel ca în trecut,
Şi ei vorbesc în taină cu Cel ce nu-I văzut;
Apoi, prin simple vorbe din Sfintele Scripturi,
Încearcă să ne-ndrepte, prin divine proceduri.
Ei sunt pescari de suflet, simţit divin în piept,
Şi-ncearcă să-l îndrepte în modul cel corect.
Şi eu cunosc familii de preoţi, simpli oameni,
Ce duc în lume suflul Celui cu care te asameni;
Ei sunt la fel ca noi şi au şi ei copii,
Pe care îi educă pentru-a ne defini
Ca pe-un popor cu datini şi cu simplă dorinţă
De-a deveni ca El, nu numai prin credinţă.
.....................................................................
Cine e cel ce cântă-n lumina celor Doi?
E fiul, Alexandru, cu sufletu-n şuvoi.
El e un preot tânăr, simplu, cu sufletul senin,
Dispus oricând s-ajute pe cel ce-a dat de chin.
Ca Simon este-n slujbe, ca Petru-a devenit;
Cu glasul lui pătrunde unde nu-i de gândit:
În sufletul cel simplu al celui de la ţară,
Ce simte naturalul şi ne dă fructe-n vară.
Dar el mai şi străbate prin codrii şi prin câmpii străbune,
Vânează animale, un fel de drăcovenii ce rău aduc în lume;
Când în cătare prinde, la ochi, vreo caprioară,
Se uită atent la dâsa, concepţia i-o schimbă, căci el nu o omoară.
Vânează şi mistreţi, ce-n Terra vor să scormonească;
El îi tratează-n slujbe, ştiind să-i domolească.
Dacă vorbim de păsări, ce zboară pe ascuns,
Nu cred că este cazul; a lui îi e de-ajuns.”

Epilog
Am plecat la vânătoare
Cu o puşcă şi-un ogar,
Dar în puşc-am pus o floare
Şi mă rog Lui să-mi dea har.
24. Drepturile seminţelor
Am mai avut o încercare cu o tema de acest fel şi, cu sprijinul unui ziarist de la Caţavencu, s-a lansat tema “Drepturile spermatozoidului”, care a stârnit zâmbete, deoarece lumea nu este suficient informată despre noua “Arcă a lui Noe”, pe care lumea modernă o construieşte în Norvegia pentru a depozita toate seminţele existente în lume cu scopul protecţiei lor în cazuri de riscuri neprevăzute şi neasumate conştient de către om.
Motto: Luca, 8.11 - “Sămânţa este cuvântul lui Dumnezeu!”
Dacă eşti om, poţi astăzi cere
Drepturi la toate, fel de fel;
Şi animalul, azi, poate să spere
Că omul bun vede viaţa din el;
Planta şi pomul, chiar dacă tac,
Cresc printre oameni şi animale;
Legume şi fructe astăzi ne fac
Şi-n câmpul cu soare fac cereale.
Limbajul, prin care un om se exprimă,
Nu este-n dotarea vieţii din jur
Şi omul murdar tiptil o suprimă,
Căci nici nu-şi dă seama ce e un retur.
Astăzi el joacă singur pe Terra
Şi strigă la toţi pe el să-l asculte;
Dar vede treptat c-a-ncins atmosfera
Şi-a ars toţi copacii şi plantele mute.
Să vezi ce mai joacă va fi în arenă
Când un taur cu coarne va răsări,
Căci omul cel bun, ce-a fost astăzi la trenă,
Cu coarne de aur şi foc va lovi.
Ca să ceri drepturi, poţi prin cuvânt
Să-i spui celui ce astăzi conduce
Că ştiinţa produce erori pe pământ,
Pe care nici omul nu le mai duce?
E o-ntrebare cu semn de-ntrebare
Pentru tot omul aflat pe pământ;
Dar o să vezi ce mai strâmtoare
Va fi când pământul devine prea strâmt.
Omul de ştiinţă astăzi nu vede
Cărarea pe care subtil e condus
Şi-n tot ce produce, prin ştiinţa lui, crede
Şi nici nu-şi dă seama că de nas este dus.
El astăzi a luat dreptul la viaţă
Seminţelor vii, ce Altul le-a pus,
Şi bagă natura cu totul în ceaţă,
Unde genomul nu are nimica de spus.
Sămânţa de om este modificată,
Din rostul pe care Domnu-a rostit;
Prin ştiinţa omului, sofisticată,
Se taie din dreptul cui n-a grăit.
Flagelul, ce astăzi are-n dotare
Un laser cuantic, ce-l rostuieşte,
Ca mâine va râde-n lumina din soare,
Căci omul cel bun pentru el azi grăieşte.
Azi i se cere dreptul ce i s-a luat
De omul de ştiinţă, prin mutilare,
Căci omul de ştiinţă se crede dotat
Şi crede, că-n umbră, el e ca un soare;
El crede că poate lumină s-aducă,
La fel ca şi Domnul; nu-i nici o scofală
Să vezi că pământul poat’ să conducă
Prin suflul de fiare-ntr-o lume materială.
“Sămânţa-i cuvântul lui Dumnezeu”,
Care ne-a spus, de la bun început,
Că nu mai e-n lume nici un alt zeu
Să facă la fel, tot ce a conceput.
De-aceea omul sămânţa păstrează
Într-un depozit din nordul lumii,
La care Bill Gates azi cotizează
Cu banii lui strânşi din suflul furtunii.
Domnul a spus că-n vremurile acelea,
Ca Noe-n potop, omul se pregăteşte
Şi, pe lângă naşterile prin care femela
Produce copii, bărbatul rodeşte.
Ce vor să însemne aceste mistere,
Spuse de mult de profeţi într-o Carte?
Sunt vorbe prin care genomul, fără s-adere,
Munceşte în umbră, căci Domnu-i departe.
………………………………………………
Epilog
Dreptul seminţei este un drept sfânt,
Pe care, de-l tai, îţi asumi alt cuvânt;
Cuvântul de astăzi, prin care tu ai creat,
Va fi în balanţă cu cuvântul Celui neîncetat.
25. Bârfa şi batjocura
Personajele mele, Adam şi Eva, sunt când oameni de sexe opuse, când mitocondrii de genuri diferite, astfel încât am încercat ca acest joc să reprezinte cât mai fidel comportamentul uman, indiferent de sex, deoarece omul în ansamblu are aceste două componente mitocondriale.
In linii mari, acest concept este aproximativ asemănător cu conceptul asiatic al celor două principii de guvernare a omului, Yin şi Yang, eu încercând în plus să explic ştiinţific fenomenele prezentate religios de marile religii ale lumii.
Dacă am reuşit sau nu, asta rămâne ca oamenii de ştiinţă să confirme ulterior.
Motto: Ieremia 9.5 – “Fiecare înşală pe prietenul său şi nu spune adevărul; şi-au deprins limba la minciună şi viclenesc până obosesc.”
A face sfat între femei,
Se cheamă bârfă ordinară,
Căci vorbele produc idei
Ce-ntrec viaţa ulterioară.
Imaginaţia-i în toi
Şi, chiar dacă nu s-a-ntâmplat,
Ideile vin în şuvoi
Şi-acopăr faptul procesat.
Nimeni nu mai are reţineri,
Nimeni nu mai are bun simţ;
Bârfa se extinde astăzi la tineri
Şi luminează ca un bliţ.
……………………………………..
Nimic nu mai contează-n viaţă
Mai mult decât a sta în piaţă
Şi-a comenta, la infinit,
O lume ce nu s-amplinit.
Dacă privim subtil, genetic,
Dispute-n codul alfabetic,
Vedem pe Eva că munceşte,
Iar de Adam nu se vorbeşte.
Se ştie că munca-n celulă,
Ca să produci o creatură,
Este condusă doar de Eva;
Doar ea-şi pune-n celulă seva.
Adam este plecat la mare,
Cu gândul c-o să fie tare;
Însă de-i priveşti atent coasta,
Tu şti cum s-a creat nevasta;
Dar Domnul a lăsat ca bârfa,
Ce-o difuzează astăzi târfa,
Sa atingă-un amplu apogeu
Şi Eva, prin barfă, să devină zeu.
Batjocura de azi se naşte-n seva
Celulelor, pentru că Eva
Este privită-n mitocondrii,
Care dospesc, parc-ar fi drojdii.
Cross-over-ul din centrosom,
Care dă naştere la om,
Este, vizibil, azi condus
De Eva; doar ea e la produs.
Glasul lui Adam nu se-aude
În mintea celui care tunde
Seva şi sufletul din coastă,
Căci nu ştie ce-i o năpastă.
Adam nu ştie ce-i munca grea;
Stă-n coastă, sus, ca o lichea,
Vorbeşte-n dodii de mister,
Căci stă cu ochii doar la cer.
Acolo el priveşte filme
Şi vede-n ele cum se-ntinde
Seva din Eva peste tot
Şi cum se naşte un netot.
El vede că Eva trişează,
Că, lenea lui, ea speculează;
Dar se trezeşte, prin batjocuri,
Şi intră-n corp să schimbe jocuri.
……………………………………..
De sus, el dictează nevestii
Să nu mai creadă-n alte chestii
Şi să privească jos, în hău,
Şi să-l omoare pe cel rău.
26. Nunta cu foc
Stimate Doamne şi Domnişoare, Stimaţi Domni,
Vă invit la “Nunta cu foc”, ultima poezie din volumul “Armonii divine modificate genetic”.
Nu vă temeţi să participaţi; “este un foc care arde, dar nu se mistuie” (Biblia, Ieşirea), un fel de “perpetuum mobile”, neexplicat deocamdată ştiinţific.
Noi am intrat în joc şi am fost recompensaţi cu epitetele “schizofrenici, neîmpărtăşiţi şi nespovediţi”.
Eu sunt un simplu inginer electronist şi împreună cu fiul meu, George Valeriu student la medicină, am dezvoltat o nouă “Teorie a Creaţiei Evolutive Asistată”, unică în lume.
Bazându-ne pe trei piloni ai cunoaşterii interdisciplinare, electronica (asemănarea spermatozoidului cu clistronul reflex şi a ovulului cu cavitatea rezonantă), medicina (reapariţia miraculoasă a ADN-ului mitocondrial masculin în sperma băieţilor născuţi natural, în ciuda ipotezei celor mai celebrii geneticieni, conform căreia ADN-ul mitocondrial masculin nu are nici un rol genetic) şi religia (ipoteza că acest ADN mitocondrial masculin se poziţionează în apendicele xifoid din stern, numit de noi “coasta lui Adam”), am emis o nouă ipoteză genetică “Adam mtDNA theory” (broşură ataşată cu ocazia primului nostru mesaj în acest periplu artistic prin lumea vie), care vine în completarea actualei ipoteze genetice a evoluţiei umanităţii, “Eve mtDNA theory” (pe care o puteţi găsi pe net şi noi o consideram parţial valabilă).
În ipoteza noastră am introdus noul principiu de scriere de la distanţă, într-un mod nevăzut, cu ajutorul laserului (Adam mtDNA este un adevărat bio-laser cuantic în cascadă, format din nouă spire de ADN) “pe tablele de carne ale inimii” (Pavel, II Corintieni 3.3), utilizat de Dumnezeu prin “cuvântul Lui viu şi lucrător” (Pavel, Evrei 4.12), transmis printr-o “pară de foc, care arde dar nu se mistuie” (Ieşirea 3.2).
Tuturor vă adresez o întrebare de logică, pe care de mai bine de doi ani am adresat-o diverselor medii ştiinţifice, artistice şi teologice, dar nu am primit nici un răspuns logic:
DE CE OAMENII DE STIINTA SUSTIN CA IN CORPUL UMAN SE TRANSMITE NUMAI ADN-ul MITOCONDRIAL AL MAMEI, DACA ADN-ul MITOCONDRIAL AL TATALUI REAPARE LA PUBERTATE IN SPERMATOZOIZII BAIETILOR NASCUTI, NU FACUTI?
Am utilizat această expresie biblică, deoarece băieţii produşi prin tehnologia fertilizării în vitro sau ICSI nu produc spermă sau sperma lor nu are motilitate, deoarece lipseşte ADN-ul mitocondrial masculin, pe care geneticienii nu-l mai introduc voit în ovul.
Eu cunosc doar trei răspunsuri:
- teologic – este o taină a lui Dumnezeu;
- ştiinţific – încă nu se cunoaşte acest proces sau se urmăreşte conştient sterilizarea planetei, în proporţia menţionată de asociaţia Natura 2000 (15-20% natural, iar restul modificat genetic).
- ştiinţifico-ortodox – ataşat de noi acestei prezentări, Adam mtDNA.
Aştept cu răbdare răspunsul Dumneavoastră, indiferent care va fi acesta.
Nu uitaţi că Moş Nicolae vă poate recompensa pentru strădania Dumneavoastră.

Motto: Înţelepciunea lui Solomon, 16.24 – “...făptura se încordează pentru pedepsirea celor nedrepţi şi se domoleşte spre facerea de bine...”
Sunt multe nunţi în lumea asta,
Prin care omu-şi ia nevasta;
Dar una-i nunta cea cu foc
Care te-ndrumă către joc.
Omul nu ştie de reacţii
Şi-atracţia către distracţii
Se face-n mod necunoscut;
El nu vede ce-i de văzut.
El nici nu vrea acum un Altul;
Dar undeva s-a pus aluatul
Celui ce-n lume face multe,
De El, umil, dac-o s-asculte.
Dacă privim azi, astrologic,
Dar şi în mediul biologic,
O să vedem cum sus pe cer
Şi stelele se joacă-n ger;
O să vedem, jos pe pământ,
Seminţele, ce nasc prin vânt,
Căci sunt împinse, în neant,
Să-şi caute al lor amant,
Cu care-n joc se vor cupla,
Genetic, pentru a se regenera.
Dacă priveşti atent la gene,
Vezi jocu-n nunta ce se-aşterne,
La fel ca-n nunta din poveşti,
Vezi simplu-n gene, azi, cum creşti;
Vezi cum din două simple ouă,
Ce se unesc prin cercuri, nouă,
Se naşte-n lume, prin mister,
O lume-n Terra, ca şi-n cer.
Naşul, ce stă subtil la masă,
Conduce nunta ca pe-o coasă,
Pe care-o mânuie-n ogradă
Să tragă brazde, ca o stradă.
Orchestra cântă după El,
Nuntaşul este ca un Miel,
Mireasa s-a suit pe masă
Şi joacă mândră-n a Lui casă.
Mirele a rămas ca mut,
Se uită-n jur, dar un strănut,
Ce-l scoate Naşul de la masă,
Îl îndeamnă pe el la coasă.
El intră-n joc, ca Mielul blând,
Strânge-al miresei corp plăpând,
Şi o coboară de pe masă,
Şi-o duce-n braţe-n a Lui casă.
Acolo ea va naşte fii şi fice,
Pe care, prin El, o să-i educe
Şi-atunci, când ei vor creşte mari,
Vor deveni, ca Tata, gospodari;
Şi vor încinge al lor foc,
Vor lua mirenii toţi la joc
Şi vor cânta un cântec vechi,
Ce-l auzim noi prin urechi;
Dar nu mai vrem azi să-l cântăm,
Vrem, ce-a scris omul, să jucăm.
Nunta în focul ce nu arde
Este o nuntă cu divine brazde
Ce se vor propaga în cer…
Şi asta nu-i nici un mister.

Acesta este primul meu articol publicat pe Reteaua Literara si, dupa 8 ani de prezenta a mea pe acest site si pe site-ul american de informare stiintifica The Scientist Magasine - care m-au gazduit in ciuda faptului ca am venit cu niste teorii si ipoteze privitoare la tehnologia de transmitere a informatiilor logice prin campuri electromagnetice de diverse frecvente (de la 88 PHz, frecventa de lucru a lui Dumnezeu, la 30 MHz, frecventa minima a vietuitoarelor de pe Tera) mai putin intelese acum, pot sa va spun ca ma apropii, oarecum cu emotii, de certificarea genetica a GENEZEI.

Vedeti pasii pe care-i fac prin intermediul Stiintei bazata pe fundamentul Marilor Religii ale lumii.

Biocomunicatii%20extrasenzoriale.pdf

Nu intru in amanunte, caci oricum nu noi decidem cand "se vor deschide ochii nostri" ci El, prin Fiul Lui.

Tuturor membrilor si cititorilor Retelei Literare: Sarbatori fericite!

© 2019   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor