Clubul bistriţenilor

Regiune: Nord-Vest
Reședința: Bistrița
Populația 2005: 317.254 loc. (Locul 34)
Densitate 2005: 59,2 loc./km² (Locul )
Suprafață: 5.355 km² (Locul 34)

Date istorice

* 106-271 e.n.: cea mai mare parte din actualul județ Bistrița-Năsăud era inclusă în provincia romană Dacia, vestigiile care dovedesc acest fapt sunt castrele romane de la Orheiu Bistriței, Ilișua și Livezile.
* 1235: Este atestată documentar așezarea Beclean.
* 1241-1242: Așezările Bistriței și împrejurimile au fost devastate de hoardele tătare.
* 1264, iul.16: Prima mențiune documentară a orașului Bistriței.
* 1353: Orașul Bistrița capătă dreptul de a avea pecete proprie și de a organiza un târg anual.
* 1409: Sigismund de Luxemburg acordă bistrițenilor dreptul de a ridica ziduri de apărare în jurul orașului.
* 1440: Așezarea Năsăud este menționată în documentele vremii.
* 1452: Regele Ladislau Postumul donează orașul Bistrița lui Iancu de Hunedoara.
* 1529-1546: Bistrița a fost stăpânită de Petru Rareș.
* 1601: Trupele generalului Basta asediază orașul Bistrița, provocându-i mari distrugeri.
* Împărăteasa Maria Terezia hotărăște să ridice împotriva năvălirii tătare un riguros sistem de graniță militară, care s-a extins și pe valea Rodna, valea Șieului și valea Someșului; astfel, la Năsăud, a fost înființat Districtul Grăniceresc Năsăud.
* 1762, apr.15: Decretul imperial pentru înființarea miliției naționale grănicerești, în urma căruia ia ființă regimentul II românesc de la Năsăud.
* 1786: Este construitâ în Bistrița prima biserică românească. (str. Crinilor)
* 1794: Se înființează Institutul Militar Năsăud cu predare în limbile română, germană și latină.
* 1863: La Năsăud se deschid porțile vestitului liceu care i-a avut ca elevi pe George Coșbuc, Liviu Rebreanu, Ion Pop-Reteganul.
* 1884: La Năsăud a fost sfințită catedrala greco-catolică în prezența episcopului Ioan Szabo.
* 1888: Este inaugurată noua clădire a gimnaziului din Năsăud.
* 1893: Biserica fostei mănăstiri minorite (1270-1280) a fost cumpărată de către Biserica Greco-Catolică. A fost întabulată în anul 1895.
* 1918: La 4 noiembrie a luat ființă Sfatul Național Român din comitatul Bistrița-Năsăud, avându-l în frunte pe memorandistul Gavril Tripon.

Lista orașelor din județul Bistrița-Năsăud

* Bistrița
* Beclean
* Năsăud
* Sângeorz-Băi

Atracții turistice

Monumente de arhitectură

* Ruinele Cetății Ciceului
* Casa Argintarului, Bistrița
* Turnul Dogarilor, Bistrița
* Ruinele cetății Rodnei, Rodna
* Ruinele castrului roman Orheiu Bistriței
* Clădirea Poștei Vechi, Bistrița

Lăcașe de cult

* Biserica Evanghelică din Bistrița
* Biserica Ortodoxă, Bistrița
* Cadedrala Ortodoxă, Bistrița
* Biserica Greco-Catolică, Bistrița
* Biserica Catolică, Bistrița
* Biserica Reformată, Bistrița
* Sinagoga, Bistrița
* Biserica Evanghelică, Dumitra
* Biserica Evanghelică, Herina
* Mănăstirea de la Vad, Ciceu
* Mănăstirea Nușeni, Nușeni
* Mănăstirea Piatra Fântânele, Piatra Fântânele

Muzee și expoziții

* Muzeul Județean Bistrița-Năsăud, Bistrița
* Muzeul Grăniceresc Năsăudean
* Muzeul de sub poartă, Livezile
* Muzeul de Artă Comparată, Sângeorz-Băi
* Muzeul Casa Argintarului, Bistrița
* Casa Memorială Andrei Mureșanu, Bistrița
* Casa Memorială Liviu Rebreanu, Liviu Rebreanu
* Casa Memorială George Coșbuc, Coșbuc
* Casa Memorială Ion Pop-Reteganul, Reteag

Peșteri

* Peștera Izvorul Tăușoarelor (în apropiere de Rebrișoara) - este cea mai adâncă peșteră din România (478.5m), iar galeriile subterane se întind pe aproximativ 16.5km.
* Peștera Jgheabul lui Zalion (prin diferența sa de nivel de 242m, este a doua din România),
* Peștera Grota Zânelor.
* Peștera Măglei
* Peștera Baia lui Schneider
* Peștera Cobășel

Lacuri:

* Lacul Lala Mare sub vârfului Ineu, lac glaciar.
* Lacul Lala Mic sub vârfului Ineu, lac glaciar.
* Lacul Cetățele cunoscut și ca Tăul Căianului.
* Colibița baraj artificial în munții Căliman.
* Tăul Zânelor.
* Lacul Zagra, Zagra.

Rezervații naturale

* Rezervația mixtă „Ineu - Lala”.
* Piatra Corbului de la Budacul de Sus, parc geologic și vegetal, situat în munții Călimani.
* Muntele de sare de la Sărățel.
* Zăvoaiele Borcutului.
* Rezervația Tăușoare-Zalion de la Gersa
* Rezervația naturală „Peștera de la Izvorul Tăușoarelor”.
* Peștera Jgheabul lui Zalion
* Râpa Verde
* Râpa cu păpuși, Domnești
* Piatra Fântânele din Munții Bârgău
* Rezervația "La Sărătura" de la Blăjenii de Jos
* Rezervația botanică Poiana cu narcise din Muntele Saca (Munții Rodnei)
* Poiana cu narcise de la Mogoșeni
* Pădurea din șes de la Orheiu Bistriței
* Vulcanii noroioși de la Monor, Bistrița-Năsăud
* Lacul Cetățele sau Tăul Căianului de la Căianu Mic.
* Râpa Mare de la Budacu de Sus
* Râpa Neagră de la Budacu de Sus
* Comarnic de la Cușma
* Valea Repede din Munții Călimani
* Rotunda-Preluci din Munții Rodnei
* Lacul Zagra, Zagra sau Tăul lui Alac".
* Stânca Iedului-Bujdeie din Munții Rodnei.

Valea și cheile Bistriței, pornesc din munții Călimani, de la altitudinea de 1.562m și se întind pe 65km. Valea Repedea formează o rezervație vegetală complexă și se întinde pe 7km, printre formațiunile vulcanice ale munților Călimani.

Parcul dendrologic Arcalia (la 17km vest de Bistrița, în apropierea satului Arcalia) - se întinde pe mai mult de 16ha și adăpostește peste 150 de specii de copaci provenind din diverse zone ale lumii (salcâm japonez, brad argintiu, molid caucazian etc).

Stațiuni

* Sângeorz-Băi (la 56km de Bistrița) - stațiune balneo-climaterică amplasată într-o zonă depresionară (465m) între munții Rodnei, Suhard și Bârgăului, pe valea râului Someșul Mare. Izvoarele minerale de la Sângeorz-Băi au fost atestate documentar înca din 1770.
* Colibița (830m altitudine) la 18km de Prundu Bârgăului.
* Piatra Fântânele (1.100m, în pasul Tihuța, aici se poate practica schiul).
* Valea Vinului la 8km de Rodna.