credenţuri, s.n. (Reg.) Bufet. – Din germ. Kredenz
avlie s.f. – Ogradă, bătătură (în Banat şi Trans. de Vest).
șol-s.n. – (Banat) Ceaşcă. Germ. Schale, prin săs. schol (Scriban)
zoală- zoále, s.f. (Reg.) 1. Zoaie=spună provenită în urmă spălari hainelor
zolá = leşie
vălătoc=bucată de pânză cu care se spală vasele
sară amânată=sèară târzie
cuină=bucătărie
fijeu/colpec=capac de oală
coteață=cușca păsărilor
ghije=frunzele porumbului
dăspuiat=dezbrăcat
oiagă=sticlă
moșu=bunicul
maică=bunica
vecăr=ceas deșteptător
șpoiert/dobă=sobă de încălzit și gătit
mâț=pisică
dună=plapumă de pene
șonc=piciorul de porc din spate
bâză=muscă
tobă=sătul și o umplătură din măruntaie
meșpais=prăjitură
ștrinf=ciorap
un păclu dă tabac=un pachet de țigări
kes=sac,pungă
răpelți=chibrite
verandă=terasă acoperită
cârșia=ulcică din care se bea apă
marvă=animale domestice
tebic=covor țesut în casă
boloboc=cântar de apă
cotrință=șorț
țol=rochie
cârpă=batic,năframă
lebăr=pateu
plaț=teren,loc
piglais=călcător pentru haine
bucfăr=caiet
plăvais=creion
fireang=perdea
sobă=cameră de zi
ogoaiete=termină,încetează,potoleștete
coraslă=lapte adunat
ciurcan=curcă
piecmez=magiun
crumpiri=cartofi
păsulă=fasole
strijac=saltea de paie
pită=pâine
coșie=căruță
părădaisă=tomată,roșie
piparcă=ardei
ștamplu=pahar mic
boarfă=burtă
țucur=zahăr
să vi geloc=să vi imediat
țădulă=hârtie
copârșău=sicriu
ștergar=prosop
feșcilă=lămpaș
fușărai=la repezială
șăgârt=ucenic
covași=forjor
ocheț=geam sau ochelari
boibărac=haină
țolștoc=metru
poceacă=drum,cărare
ai=usturoi
șalăle=spatele
grumaz=gât
șnaps=țuică
cucăr=pendulă,ceas de perete cu cuc
șpais=cămară
uruială=porumb măcinat
fain=frumos
șubă=haină groasă
imală=noroi
clozet=wc
ciuvan=vană de baie
zloată=zăpadă topită
glod=porumb
cotargă=loc de ținut porumbul
șopru=magazie de lemne
prășit=săpatul porumbului
morconi=morcovi
iorgovan=floare de liliac
șlauh=furtun
tulipal=lalea
bold=ac cu gămălie
pe ștrec=pe calea ferată
aizămban=tren
cătană=soldat
șumăr=pădurar
bumbi=medicamente
hoclu=scaun
măsai=față de masă
harșău=hârleț,ustensilă de săpat pământul
tașche=ceva cu gem,un aluat fiert cu umplutura de gem
tașcă=geantă
țâre=firimituri
vailing=lighian mare de metal
pișchir=prosop pentru vase
poacini=păpuci de casă împletiți
dârjală=coadă de coasă sau topor

Vizualizări: 10056

Răspunsuri la Aceste Discuţii

minunat! sa vina banatenii!:)
si in Moldova la fel:
-coteață=cușca păsărilor -coteț
-mâț=pisică -mâţă
-cârpă=batic,năfram
-ștergar=prosop
-prășit=săpatul porumbului
-bold=ac cu gămălie
-cătană=soldat
dârjală=coadă de coasă sau topor...in moldova are sensul de tavaleala, de treaba cu cazne,
expr: esti bun de dârjală.

Alte expresii:

Iraa de mine- vai de mine
Racan de mine-vai de capul meu
Poate sunteti dragut, domnule, sa ma lamuriti si pe mine, daca va rog frumos, care anume parte din aceste postari face binevenit calificativul "pompieristic".
Domnule drag
nu se supara nimeni, doar ca unele din regionalisme nu le gasim in dictionarele de specialitate, am mai discutat pe sait si am fost intrebata/rugata sa atasez si traducerea ( emfatica) la unele cuvinte folosite in texte.Nu cred ca incurca si nici nu deranjeaza pe nimeni daca adunam o parte din ele aici...sau deranjeaza?daca da...ne cerem scuze si de cate ori se va cere traducerea din dialect o sa le spun ca vor gasi "dragi de ei" dictionare cu regionalisme:)
cu respectul cuvenit Lavinia Pospesch
si nu era vorba doar despre cuvinte in dialect,ma bucuram daca primeam si explicatia referitoare la traditie legata de unele cuvinte:"
La 6:53pm în August 30, 2009, abbilbal a spus...Doamnă Lavinia, iertat-mi fie îndrăzneala de a face o mică observaţie la glosarul dumneavoastră.

Cioarecii, nu sunt nădragi ca oricare alţii. Ei sunt din postav alb (abac) ţesut iarna din fir de lână, apoi bătut cu maiul într-o apă curgătoare, sau într-un tău făcut pe o vale, până se albeşte abacul. Urmează apoi, în iarna următoare, croitul şi cusutul (tot cu fir de lână) cioarecilor. Completarea nu este pentru dumneavoastră, ci pentru cei care nu ştiu ce sunt cioarecii. În alte zone li se spune iţari."
asa este, Lavinia.In vorbirea cotidiana nici banatenii nici moldovenii nu deschid dictionarul inainte de a scoate o expresie sau un cuvant regionale.Tu ai propus vorbirea curenta si nu cred ca vreun doct s-a gandit sa o ''dictionarieze'' si p-asta.
La fel de bine ar face aceeasi docti daca ar lua pozitie de atac la elementele intruse in limba, de dragul snobismului in special englezisme gratuite si tiganisme preluate.
De foarte mult timp ma macina problema cu dialectul...in banat (nu stiu in alte zone) dialectul difera.Ma suparat tare la un momendat intrebarile referitoare la dialect al unor persoane care totusi cunosc o alta limba straina...si faceau o comparatie foarte ciudata...
"Comentariu publicat de iulia ralia pe Martie 30, 2009 la 8:01pm
Credenț
șol
ca și vălătoc
pleease, traduceti intr-o scriptura inteligibila cumva, io nu-s banateana...
lol :))
credentz ? şol ?"

și totuși exista persoane care confunda dialectul bănățean cu alta limba străină:)
dar nici o problemă există dicționare specializate:)
dacă am ajuns să ne batem joc de dialectul unei limbi,îmi pare rau atunci de Ioan Cărmăzan,Petru Oance(Tata Oancea),prof.universitar Deleanu etc...
respectele mele Lavinia Pospesch
Eu cred ca intentia ta este mai mult decit laudabila este si la obiect tinind cont ca sunt multi, foarte multi banateni printre noi. Este bine sa nu ne uitam obirsiile.. cel mai bine sa facem niste mini dictionare care sa poata fi consultate oricind.
Ma foarte mira nu atat interesul scazut al romanilor pentru limba vorbita de bunici si strabuni cat lipsa de interes a celor care se considera oameni de cultura. Sa nu uitam ca limbila dacilor si a tracilor a murit. Mai pastram atat de putine cuvinte incat nici cand le folosim nu le cunoastem provenienta.
E nevoie de cel putin 100.000 de vorbitori activi pentru ca o limba sau un dialect sa supravietuiasca. Cate dialecte vorbite pe terioriul Romaniei sunt vorbite activ de cel putin 100.000 de persoane? Cate dialecte vor supravietui?
Nu stiu daca mai putem vorbi de dialecte astazi.In toate zonele tarii sunt vorbiri si vorbiri.In Moldova de pilda,vorbirea difera de la un judet la altul.In Bacau nu se vorbeste ca in Iasi, iar Suceava pastreaza cel mai bine o vorbire veche cu accente specifice persistente.Cred ca definirea unui dialect implica diferentieri mai ample fata de limba comuna decat intalnim noi azi, in zone diferite. Tanara generatie, cel putin, si-a ''corectat'' graiul.
Ce se pastreaza in zona mea si e foarte bine delimitat, este un dialect al limbii maghiare in cadrul enclavei de maghiari din judetul Bacau numiti ''ceangai''si care cu adevarat folosesc un grai vechi, extraordinar conservat,neintelegandu-se cu maghiarii care folosesc maghiara literara.
In rest, sh-ul moldovenesc e des intalnit si in Ardeal, iar formele de ''chicior'' in loc de ''picior'' il auzim doar in cantecele folclorice.Se vor pierde.
Indiferent ca vorbim despre dialecte sau despre graiuri... sustin in continuare ce-am spus mai sus.. si e pacat ca/daca se vor pierde. Pentru ca vocabularul limbii romane va fi mai sarac cu fiecare cuvant sau regionalism care devine arhaism si paraseste vocabularul activ.
Da, regretam dar e un proces natural. Limbile mor, se transforma, se nasc, se inoveaza. Sunt vii ca si oamenii.De aceea e buna arhivarea sau propuneti alte proiecte?
Imi pare foarte rau, chiar nu vreau sa contrazic.
Sunt deacord ca limbile sunt vii, ca oamenii, dar limbile nu se sinucid.
Arhivarea unei limbi, despre care pomeniti, s-ar putea compara cu o mumie?
Daca comparatia nu e fortata, va invit sa calculam cu ce-a ajutat mumificarea omenirea, ca sa putem aproxima cu ce-o sa ajute o limba arhivata.

Nu propun proiecte. Pentru ca imi depasesc capacitatile. In schimb ajut cu ce-oi putea.
Si incep prin a sustine aceasta arhivare, cel putin pentru ca e unica idee.
Propun sa luam in calcul o arhivare orala, pentru ca nimeni nu ar putea citi moldoveneste, de exemplu, fara a fi auzit vreodata graiul moldovean.

Scuze pentru parasirea ideii in care s-a inceput aceasta pagina.

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2019   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor