uz Un fluierat prelung, repetat ca un ecou, ne vesteşte că trenul intră pe podul de la Poarta Albă. La vuietele dezlănţuite ale furtunii, şfichiuiturile rafalelor de ploaie în ferestre şi zomotul roţilor peste fierul şinelor de cale ferată se adaugă şi cel al trepidaţiilor podului metalic. Scrâşnete, scârţâituri... dar destul de repede, trecem podul pe celălalt mal al Canalului. După câteva minut…