Văd pe partea nemuşcată a mărului lacrima dulce-amăruie a cuvintelor tale mângâietoare prelinsă în rana coastei care-mi lipseşte,   urmele paşilor tăi graţioşi imprimate în huma-mi însetată de buzele suave şi fierbinţi între care soarele, sângerând şi timid, îţi răsare şi apune cu gesturi de cavaler rătăcitor,   o tulpină de cer înflorit în seninul galactic al privirilor tale amăgitoare şi degete…