Mi-e dor de curtea-n careZburdam copil, fiind,De zorii cu răcoare,De sălcii mlădiind. Mi-e dor de râul careÎmi clipocea ușor,De-o ”sfântă”-mpiedicare,De-un joc c-un bețișor. Mi-e dor de o vioarăCioplită-n lemn de tei,De tata într-o vară...Mi-e dor să zburd prin miei. Mi-e dor de o fustițăCu flori de gălbenea,Și jocul ”De-a Chimiță”,De-un glas ce dojenea... Mi-e dor s-alerg pe dealulCu flori împo…