- Nu știu dacă-ți mai amintești, Dar când eram copii acasă, Bunica ne spunea povești, Iar noi culcați în iarba deasă   Visam că suntem doi moșnegi Dintr-o căsuță de la munte Sau în palatul lumii regi, Puteam să fim orice... Grăunte   De puritate și alint Ne-a fost copilăria, Doamne, Dar a trecut și-acum mă mint Că nu-s poveri aceste toamne.   - Ca și atunci suntem copii Și ne lăsăm purtați de vis…