N-aș vrea să fiu un Eminescu, Dar mi-aș dori să mă inspire; Căci el din toate, tot renăscu, În algoritmi și mii de spire.   Ce e geniu fără limite? O minte scurtă ce discută Care tot vrea să te imite, C’apoi să nască o dispută?   Qui tacet, consetire videtur, Laborare omnia vincit; E fructu arbor cognoscitur, Nihil lacrima citius arescit.