nu am curajul  să mă apăr de timp

cu mâinile goale

nici dibăcia ta în a-nșira cataclisme

pe sârma ghimpată a obisnuintei

mai am însă suflet

unul pe care tu

cândva

l-ai terfelit cu voi întâmplătoare

și-ți răspund încă

în felul meu

punându-ți flori de gând

pe mormânt

06.07.2011

În păr sunt flori de vreme tot mai multe

şi multe ploi pe chipu-mi au săpat

ravene-adânci sau cute mai mărunte

dar inima deloc nu s-a schimbat.

Ea bate şi acum ca şi-altădată

pentru acele păsări fără cer,

pentru acel oricând din niciodată

şi pentru bobul de-arşiţă din ger,

cuprinde necuprinsu-ntr-o bătaie

şi cântă des pe note de înalt

când drumu-oricărui gând se întretaie

cu drumu-oricărui gând al…