Cristina M Moldoveanu
  • București
  • România
Partajare pe Facebook
Partajare

Cadouri primite

Cadou

Cristina M Moldoveanu nu a primit niciun cadou încă

Dăruieşte un cadou

 

Cristina M Moldoveanu

Informaţii pentru profil

Preocuparile tale artistice:
scriitor, poet, interesat de cultura, pasionat de lectura
Despre mine :
Interesată de diverse creații culturale.
Website / Blog :
http://muzelealbe.wordpress.com/blog/

Cristina M Moldoveanu's Blog

identitate

Postat în Octombrie 31, 2018 la 12:00pm 2 Comentarii

eu am fost făcută pentru lucruri și tu

ai fost făcut pentru cuvinte

cîteodată ne întîlnim prin cifrele ceasurilor

și prin distanța dintre pașii unor cerșetori

cu picioarele simțind asfaltul prin tălpi,

ei cer să fie toamnă blîndă

și iarnă care să îi adoarmă frumos cînd cad fulgii pe gene

e rece de toamnă tîrzie,

iubirea mea e măsura tuturor lucrurilor

și tu ai fost făcut pentru cuvinte

ne taie lumina pe plete, pe umeri, ne cade o pleoapă…

Continuare

Vreau

Postat în Octombrie 30, 2018 la 2:17pm 0 Comentarii

Vreau să fiu mică, nu mare,

să țopăi în parc la plimbare,

și-n rest să merg pe drum o săptămînă

cu pas mic și încet, ca o doamnă bătrînă.

Vreau să fiu mică, nu mare,

să pot să întreb orice întrebare,

și să mă uit la flori și copii de pe stradă,

fără rușinea că lumea stă să mă vadă.

Vreau să fiu mică, nu mare,

să-mi cumpăr beteală din galantare,

să vină Crăciunul cu brazi și cu sănii,

să citesc frații Grimm și…

Continuare

un deșert colorat frumos

Postat în Octombrie 29, 2018 la 6:45pm 2 Comentarii

ne-am ridicat din ape și miroseam frumos

prin noi curgeau oglinzile lumii în aval

era tăcere în prundul cuvintelor, o stea își primenea pletele,

timpul nostru era subțire de la izvor către mare

și ce luminoși și puri eram cînd ștergeam de pe noi

celelalte chipuri

un suflet de om frumos m-a întrebat ce sînt cuvintele

și de ce sîngele și sevele înfloresc

după regulile sintaxei unor neamuri vechi

de ce trebuie ca oamenii să iubească și să…

Continuare

Măceșele

Postat în Octombrie 27, 2018 la 6:45pm 0 Comentarii

pe cînd era măceșul în floare, cu glezne subțiri

alergam căutîndu-te

și pașii mei vălureau pămîntul, tu erai ascuns

într-o zare mai albă, mai înaltă, unde ninsoarea strălucea

și vorbele mureau neauzite

la început toate erau la fel –

zboruri, tristețe, lumină,

doar sorii se schimbau, se nășteau alții din miazănoaptea lumii,

doar oamenii triști erau altfel și păsările învățau altă limbă

da, toate se rupeau în două, în patru, în opt, ca merele…

Continuare

Panou de comentarii

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

  • Încă nu sunt comentarii !

PollDaddy

 
 
 

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2019   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor