Dragos Voicu
  • Masculin
  • Bucharest
  • România
Partajare pe Facebook
Partajare

Dragos Voicu's Prieteni

  • dana spita
  • Nicolle Daliss
  • Emanuel Pope
  • Rodian Drăgoi
  • Serban Tomsa
  • Felicia Feldiorean
  • anahita
  • Maya
  • livia rosca
  • Gelu Vlaşin

Cadouri primite (4)

De la petre pompilia De la petre pompilia Panglica Roz De la Eul Panglica Roz De la Emanuel Pope
 

Dragos Voicu

Informaţii pentru profil

Preocuparile tale artistice:
scriitor, interesat de cultura, pasionat de lectura
Despre mine :
Am văzut lumina zilei la Bucureşti, în după amiaza de 09 Iunie 1975. Nici nu am apucat bine să-mi dau seama ce căutam iar pe lume că m-am şi trezit într-un tren personal care avea să mă ducă pentru 18 ani pe malurile Dunării, la Giurgiu. Mi-am trăit aici, în camera mea cu perete pentru visat, copilăria şi adolescenţa, comunismul şi libertatea. Am fost pionier, comandant de detaşament, am purtat cravata roşie cu tricolor, am fost la cules de roşii şi la depănuşat porumb, am economisit monede de 5 lei în sticle de lapte, iar gusturile cele mai bune din copilăria mea sunt cele de banană şi de gumă Turbo. Da, am pus banane la copt pe şifonier şi am colecţionat surprize cu maşini de la guma de mestecat. Şi acum găsesc printre cărţi poleială strălucitoare de la ciocolatele chinezeşti. Am învăţat la lumânare iar cheia de gât mi-a strălucit şi mie în soare. A fost frig la noi în casă. Am avut crăcan cu invizibile, ţeavă cu gornete, pocnitoare cu carbid şi m-am jucat în şantiere pe fundaţiile blocurilor gri printre schele şi macarale, betoane şi moloz, fier de 14 şi cofraje. Am purtat şi eu căciulă neagră de iepure rusesc.
În 1993 soarta s-a hotărât să mă facă inginer aşa că m-a aşezat din nou în tren şi m-a readus în cetatea lui Bucur, la Academia Tehnică Militară. Până în 1999 m-am luptat cu formule fantastice, cu teorii încâlcite şi cu scheme monstruoase ca nişte labirinturi de fire care nu duceau nicăieri dar care puneau în mişcare mecanisme fabuloase. Am condus tancuri, am tras cu mitraliere şi tunuri, am defilat cu spatele drept şi piciorul întins printre iluzii, speranţe şi iubiri. La final, cu geamantanul de ofiţer în dreapta şi diploma de inginer în stânga am pornit din nou către gară. După trei ani de rătăciri care m-au lămurit că între şcoală şi viaţa nu există nici cea mai mică legătură, Bucureştiul m-a chemat din nou. Din 2002 trăiesc şi lupt aici alături de jumătatea mea dragă, ţesând la ceas de seară, peste orizont, lumi perfecte şi vise portocalii.
Am intrat în cursa pentru viaţă şi alerg alături de ceilalţi, privind în toate părţile, întrebându-mă dacă alerg pe culoarul meu şi neînţelegând mai nimic din tot ce se întâmplă în jur.
Într-o zi mi-am amintit că pe vremuri amestecam uşor cuvintele, le coloram cu felurite vopseluri şi le purtam pe zmee trăgându-le fericit de-o sfoară printre blocuri. M-am oprit o clipă din alergat şi m-am întors printre betoanele abandonate. Mi-am găsit cuvintele aşteptându-mă ruginite, tuburile de vopsea uscată şi chiar o bucată ruptă de zmeu nătâng agăţată şui la o fereastră fără geamuri.
Atunci m-am hotărât să înalţ din nou zmee. Am curăţat cuvintele ruginite şi mi-am cumpărat vopseluri noi. Ziua alerg în cursa vieţii alături de ceilalţi iar noaptea îmi adun cuvintele, le îmblânzesc şi le aşez pe aripile zmeului. Când va fi gata, zmeul le va duce departe, peste orizont, spre lumile noastre perfecte, spre visele noastre portocalii.
Website / Blog :
http://romanulcoada.wordpress.com/
A fost desemnat cistigatorul Concursului de Debut in proza la Cartea Romaneasca.

În urma jurizării, Premiul de Debut al Editurii Cartea Românească a fost acordat doar la secţiunea „Proză”. Cîştigătorul este Dragoş Voicu, autorul romanului Coada.

„Un roman a cărui forţă magică te face să izbucneşti în hohote de rîs sau de plîns şi te lasă năucit pe muchia dintre cele două stări.Viaţa la coadă. O coadă la tacîmuri de pui. O coadă fabuloasă, care înfăşoară oraşul de mai multe ori şi va dura 12 luni, timp în care Ionuţ, un vajnic pionier, îi va cunoaşte pe cei care îi vor fi vecini întregul an, cîteva personaje pitoreşti care discută despre copii, matematică, ţuică fiartă, fericire, cîrnaţi, dragoste, bomboane de pom, moarte, murături, examene de admitere. O coadă care sfidează orele, zilele, săptămînile, anotimpurile şi totuşi... aici oamenii îşi povestesc viaţa, îşi sărbătoresc zilele de naştere, se îndrăgostesc, se căsătoresc şi pur şi simplu, mor. În sfîrşit, vom înceta să mai vorbim despre lipsa de memorie a tinerilor scriitori.” (Mădălina Ghiu, redactor-şef Editura Cartea Românească)

Dragoş Voicu s-a născut la 9 iunie 1975 în Bucureşti. Este absolvent al Academiei Tehnice Militare Bucureşti şi al masterului „Managementul proiectelor” al S.N.S.P.A.. În prezent lucrează în cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor în domeniul managementului proiectelor. A tradus în limba engleză volumul Sistemul Integrat pentru Securitatea Frontierei – The Integrated System for the border security, Dumitru I. Popescu (Ed. Univers ştiinţific, Bucureşti, 2006). A publicat articole de specialitate, în bilunarul Asociaţiei Generale a Inginerilor din România: Univers Ingineresc. A cîştigat locul I la Concursul de poveşti cu tema „De ce iubim Bucureştiul?”, 2008.

La această ediţie a Concursului de Debut, organizat de Editura Cartea Românească, încă de la reînfiinţarea ei în anul 1970, au participat 76 de manuscrise – 33, la secţiunea „Proză”, 32, la „Poezie”, 4, la „Teatru”, 7, la „Critică/ Istorie literară/ Eseu”.

Fotografiile lui Dragos Voicu

  • Adăugare fotografii
  • Vizualizează Tot

Dragos Voicu's Blog

“COADA” – văzută de ŞERBAN TOMŞA

Postat în Aprilie 17, 2010 la 5:00pm 0 Comentarii

Scriitorul Serban Tomsa, ales fauritor de cultura, mi-a facut onoarea sa se aplece asupra cartii mele si sa scrie o minunata recenzie. Multumindu-i pentru efort, cu mare placere si recunostinta o dezvalui mai jos:

O privire plină de prospeţime asupra unei lumi ticăloşite şi ( nu de tot )…

Continuare

Referinte critice - romanul Coada

Postat în Octombrie 26, 2009 la 1:56pm 4 Comentarii

Elena CRASOVAN, august 2009, in Orizont

Amestecul de amintire reala si intarsii fabuloase, grotescul si umorul, dialogurile, alternanta epic-poematic, creionarea personajelor, scenele memorabile contrabalanseaza punctele slabe ale strcturii. Coada este o carte bine scrisa, o lectura “de placere”, de “risu-plinsu”, cel putin pentru cei care “stiu”.





Paul GORBAN, 9 iulie 2009, pe http://paulgorban.blogspot.com

Romanul Coada… Continuare

Fragmente din Romanul Coada - câştigătorul premiului pentru debut în proză pe anul 2008, acordat de editura Cartea Românească

Postat în Aprilie 27, 2009 la 10:38am 0 Comentarii

Pe întâi noiembrie, duminică, era ziua mea. Tata avea ceva probleme la serviciu aşa că trebuia să stau la coadă. Mama vorbise cu el şi hotărâseră să-mi facă ziua acolo. A făcut în casă nişte prăjituri şi un tort de mere. I-am invitat pe Popa şi pe Adâr alături de cei cu care stăteam în fiecare zi la coadă: domnul Georgescu, nea Marin, nea Costel, tanti Nuţi şi tanti Florica. Tata a insistat s-o chemăm şi pe domnişoara Calomfirescu, profesoara de română. Mama a cam strâmbat din nas pentru că nu… Continuare

Panou de comentarii (2 comentarii)

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

La 12:12am în Octombrie 27, 2009, Rodian Drăgoi a spus...
mulţumesc pentru încredere !
La 8:37am în Noiembrie 26, 2008, iulia a spus...
rog shi eu a mi se da adresa de unde-mi pot face rost de culori pentru vise ... ale mele sunt alb-negru
 
 
 

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor