Volume de aer
Omul mic gândește: ” Eu sunt omul de stâncă născut nicăieri, călcând pe drumul ăsta de maculatură eu nu am frate și sub greutatea mea cuvintele celorlalți vor scrâșni și se vor frânge. Eu nu-mi împărtășesc setea cu nimeni și mă adăp numai din apa izvoarelor proprii ce-mi susură prin vene. Structura din care sunt [...]
O noapte întreagă am tot umblat prin paginile voastre sperând că voi găsi, fie și numai într-o singură fereastră, o umbră lustruită de ciubote.
Micuțele ciubote!
Dar n-am găsit! și supărat pe mine însumi mai mult decât pe voi, că n-am știut un an întreg a însămânța în voi speranța, am smuls din pânza unui pictor această [...]
EVENIMENT:
Voi reformula întrebarea: de ce scrieți atunci, doamnă/domnule scriitor?
Un nou spațiu virtual în cadrul republicii Cititor de proză:
Biblioteca amatorului de proză.
adresa: http://cititordeproza.wordpress.com/
Acest proiect își propune cu ajutorul dumneavoastră și al cititorilor să adune laolaltă scrierile de azi și de mâine constituindu-se astfel într-o mărturie. Responsabilitatea nu este nici a vecinului și nici a ‘americanului’, [...]
EVENIMENT:
Un proiect născut din zațul crezut sterp al unor atâtea refulate visări: http://cititordeproza.ning.com/
Ca oricare „ning” şi acesta va face „ding-dong” şi mai apoi, fără îndoială: „pleosc!”. Dar, spre deosebire de alţi meseriaşi în arta ning-ului, iniţiatorii acestei reţele şi-au propus fapte de arme mai modeste, cum ar fi, de exemplu, reuşita finalului. Şi-au propus [...]
După ce neliniștită se răsucise câteva ceasuri pe deasupra pădurii, noaptea adormise asemenea unui fachir, cu trupul greu de întuneric, în vârfurile ascuțite ale copacilor. Hipnotizată, Luna picotea și ea cu chipul răsturnat în unda Istoriei. Profitând de neatenția santinelei nopții, trei funii ca de fum porniră a coborî vertiginos din văzduhul de smoală. Ajunse [...]
Singurătatea planetă rotundă
Alla breve,
mi-am parcurs jumătate din spațiul singurătății
ca să pot ajunge în această Siberie surdă
autoexilat din aburul copilăriei
nu am luat cu mine decât un nume de câine
aici drumurile pier, dintr-odată
și poveștile par să-și fi smuls demult din vorba lor ispita
e un continent de o melancolie fără margini
fără catarge,
fără porturi,
fără umbre,
de jur împrejur nu poți zări decât uitare
cândva, ușor ca un poet, mă-nalțam să privesc peste crenelurile de ceață ale cetății în formă de soare
prea ușor s-ar putea spune
Dar prietene, nu te-ntrista pentru mine
extremitatea firească a singurătății mele îți este veșnic aproape,
nu-ți fie teamă, ca să te recunoască e suficient să-i întinzi mâna
Pentru tine e blândă
Ah!
altfel nu m-aș simți atât de singur.
Panou de comentarii (69 comentarii)
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al reteaua literara !
Alătură-te acestei reţele sociale
Cu mare prietenie!
Multumesc pentru prietenie, in momente in care sufletul meu are nevoie de prieteni.
Vizualizarea Tuturor Comentariilor