MĂRTURISIRE
DE CREDINŢĂ LITERARĂ

Sunt un om care nu poate rămâne indiferent, la cele ce se întâmplă în jurul său.
Mă consider o persoană cu adevărat norocoasă,
deoarece m-am născut pe acest pământ binecuvântat de Bunul Dumnezeu, cu toate frământările prin care a trecut, acest popor de-a lungul veacurilor.
Scriu pentru că aşa simt, mai cu seamă atunci când ceva deosebit, sau anormal se petrece.
M-au impresionat mult copiii abandonaţi, dramele familiare, nedreptaţile sociale.
Vreau să rămână în urma mea, ceva cu tentă încurajatoare, pentru cei cărora soarta nu le-a fost prea prielnică. Să ştie că seriozitatea, voinţa, perseverenţa dar mai ales cultivarea minţii,
le pot fi de un real folos, le pot schimba mult soarta în bine.
Să nu fie neglijat, acel minim de cultură generală, atât de necesară în societate.
Studiile au fost din totdeauna făcute cu sacrificii, dar au meritat efortul. Scriu într-un limbaj obişnuit, accesibil oricărei categorii sociale.
Scriu în principal pentru tineret, spre a redeştepta dragostea pentru citit, pentru lecturile uşoare, relaxante şi dătătoare de speranţă.
Nu aş putea defini un anume curent literar căruia
să-i aparţin, eu scriu când se întâmplă să am un subiect interesant, ceva care consider eu că merită să fie scris şi citit.
Din care să se poată învăţa ceva folositor minţii şi sufletului. Aceste creaţii reprezintă
de fapt "hrana sufletului meu ".
Sunt un om care vine dintre oameni şi se îndreaptă tot către ei.
Din moment ce viaţa, cu bune şi rele este sursa mea de inspiraţie, consider că aşa este normal şi corect. Culeg întâmplări de la oameni şi le dăruiesc oamenilor, trecute prin filtrul personal şi redate în stil personal.

Flora Mărgărit Stănescu.