George Lixandru
  • Masculin
  • Buzau
  • România
Partajare pe Facebook
Partajare

George Lixandru's Prieteni

  • ion radus
  • ZINCA MARIUS IULIAN
  • Carmen Tania Grigore
 

George Lixandru

Informaţii pentru profil

Preocuparile tale artistice:
scriitor
Despre mine :
George Lixandru s-a născut la 16.07.1959 în Scărișoara, Cislău, jud. Buzău.
Activitate publicistică la zi: „Oblio”, „Zig-zag”,„Expres Magazin”, „Opinia”, „Muntenia”, „Informația Buzăului”, „Buzăul”, „Jurnalul de Buzău”.
A debutat literar în anul 1972 în „Albina” (sub Baruțu Arghezi).
A publicat versuri în „Convorbiri literare”, „Flacăra”, „Opinia”, “Școala Buzoiană”.
A frecventat cenaclurile literare „Vasile Voiculescu” Buzău, „Astra” Brașov și „Tomis” Constanța.
A debutat editorial cu „Sonete de palavragiu”, Ed. RAFET, Râmnicu Sărat, 2001, cu care a obținut premiul I la Concursul național de sonete “Vasile Voiculescu“, ediția 2001.
Laureat în 12 festivaluri de poezie, printre care: “Lucian Blaga” (Sebeș, Alba), “Gheorghe Pituț” (Timișoara), etc.
Fondator al revistei ”ILustrația Culturală” și al ziarelor ”Ziarul de Valea Buzăului” și ”Vatra Cislăului”.
Mai este deținător a două diplome de excelență în cultură.
Este autorul a 7 cărți de poezie.
Are în pregătire romanul „Jurnalul unui sinucigaș”.
Actualmente, este redactor șef la ILustrația Culturală.
NU ESTE MEMBRU U.S.R. și nici nu vrea „să aibă de-a face cu unul dintre ultimele bastioane comuniste din România”.

Cărți publicate:
Sonete de palavragiu, Ed. Rafet, 2001
Anotimp în căpăstru, Ed. Și, 2002
Sexonete, Ed. Și, 2002
Noul Testament – Poezia după George Lixandru, Ed. Rafet, 2003
Orașul pe fond alb, Ed. Rafet, 2004
Nebunul și pasărea albă a libertății, Ed. Rafet, 2006
În pânda viermilor, ediție bilingvă, Ed. Raluca, 2009

Referințe critice
Negreşit, George Lixandru e un haiduc de catifea. Dumnezeu i-a dat un facies parcă din fier, ba chiar din fier forjat pentru a-i conserva sufletul de fluture aflat în rugare şi în închinăciune.
George Lixandru e, de fapt, mereu în rugare. EI se înarmează cu săbii, cu pistoale, cu bâte, cu pumnale şi alte unelte războinice, fiindcă este un comediant suav. Pe dedesubtul lui cresc petunii şi ghiocei, muşcate gingaşe şi flori de tei şi de liliac. El e un înger pedepsit să poarte o mască aspră, uneori agresivă, însă, lăuntric, omul este o rană înmiresmată şi în veşnică supurare şi supurarea aceasta este însuşi humusul poeziei sale. EI e de fapt o ţandără sărită din oasele lui Francois ViIlon, taman: aici la Cislău, în vâltoarea unei herghelii de rasă rară, pe care, poate, cândva, pe un strămoş al calului de Buzău îşi va fi fluturat eşarfa şi magistrul ViIlon.
În ograda poeziei de azi, George Lixandru este un cocoş cu creasta bătută, înfoiat în veşmintele poeziei, şi gata să ne recite mesajele lui plastice, ca untura caldă pe pâine.
Omule bun, păstrează-te în sinea ta ca un Moby Dyck, ca un caşalot perpetuu care va reoxigena poezia artificială de mâine când omul se va reîntoarce la sufletul lui cult şi uitat pe malul celălalt.
Acolo unde şi eu te aştept cu toate undițele pregătite.
Gheorghe ISTRATE
Website / Blog :
http://georgelixandru.wordpress.com

Lustrația literaturii

Există, poate, o sută de răspunsuri valabile la o întrebare care revine obsedant de la o vreme încoace: de ce literatura şi presa literară românească nu mai au cititori? Deoarece, ne place ori nu ne place, acestea au parcurs în România postdecembristă, cu o incredibilă seninătate, drumul de la promisiune la vis şi de acolo la himeră.

Putem invoca, drept răspuns, o sumedenie de motive. Unul ar fi că interesul românului pentru lectură a scăzut dramatic. Ori că avem o generaţie actuală ignorantă, lipsită fiind de o educaţie adecvată. Sau bizara mentalitate că omul de litere, creatorul de literatură, este un ins demn de milă, aerian şi scrântit. Ori nivelul de trai extrem de scăzut. Putem invoca, bineînţeles, şi mentalitatea de şmenari a editorilor, care, în goana lor după tunuri financiare, nu au ochi şi pentru descoperirea unor posibile genii literare autohtone. Sau, absenţa timpului alocat cititului, deoarece, vorba cuiva, „trăim în România şi asta ne ocupă tot timpul”.

Iată însă că anul acesta, la Boockfast, s-au cumpărat mai multe cărţi ca oricând, iar teoriile acestea s-au prăbuşit una câte una. Statisticile arată că piaţa de carte din România este în continuă creştere. Din nefericire, însă, este vorba doar de literatura străină, cea autohtonă fiind la fel de ignorată.

Şi, atunci, care este răspunsul?

Literatura română, ca orice lucru românesc, a rămas înţepenită în sistem. Dacă în celelalte domenii mizeria a început să fie scoasă la suprafaţă, noi, literaţii, continuăm să o ascundem sub preş. Probabil că cel mai mare preţ pe care-l plăteşte astăzi literatura română este tributul (un cuvânt drag Epocii) adus Cântării României. Sistemul de spălare a creerului cu ode invers proporţionale realităţii şi-a făcut pe deplin datoria. Superlativele absolute, adjectivele deşănţate, epitetele previzibile, tocite de conţinut, au supravieţuit onorabil. S-au adaptat, mâzgălind automulţumirea îmbuibată a noilor mahări.

Ce-am făcut cu libertatea obţinută cu sânge în Decembrie ’89? Ce învăţasem.

Suntem liberi să minţim pe mai multe voci, pe mai multe canale. Fiecare e liber să-şi spună în piaţa publică minciuna. Şi să nu fie crezut. Într-o proporţie covârşitoare, cuvântul scris, în loc să dezvelească, acoperă, în loc să dea detalii, ascunde. Se scrie atât de mult şi se spune atât de puţin. Acum, ca şi odinioară, eşti obligat să citeşti printre rânduri.

Profesioniştii masajului, dresajului, mesajului, cei care au siluit literatura română, trimiţind-o pe centura culturii, plojniţele acestea literare n-au murit. Sunt aici, manipulanţi ai istoriei, dizidenţi de vocaţie, mai presus de lege, deasupra noastră. Ne direcţionează ca şi ieri, ca şi alaltăieri. Uniunea Scriitorilor e controlată de ei, revistele literare la fel, editurile, în majoritate, sunt ale lor. Un grup de interese care, la fel ca în politică şi afaceri, blochează accesul pentru cei care nu sunt de-ai lor. În opinia unui astfel de grup, mămicile şi tăticii, fraţii, cumnaţii, nepoţii, soţiile, prietenii sunt cei mai cei scriitori. Iar mahării zilei, care au de fapt un dispreţ suveran pentru cultură, sunt merituoşii culturii, fiind înzorzonaţi cu tot felul de titluri şi diplome de excelenţă.

În această situaţie, cine să mai citească o iotă din ceea ce se publică pe piaţa românească?

Iată de ce ne-ar trebui şi o lege a lustraţiei în literatură. Cititorii au dreptul la o operă adevărată, onestă, la poveşti care să le arate dintr-un unghi particular un întreg univers, nu la „comunicări” deraiate de la adevăr, în funcţie de interesele spoitorilor limbii române. Literatura e una, pupincurismul e alta. Iar experienţa demonstrează că de la pupincurism la nihilism nu e decât un pas. Unul pe care „găştile” literare îl fac voiniceşte.

Personal, sunt mândru că nu fac parte din niciuna din ele. Sunt oare la fel de mândri şi cei care, deşi au cartilagiile scrisului intacte şi n-au făcut încă întinderi musculare în arenele ideologiilor, fac parte din ele?

Fotografiile lui George Lixandru

  • Adăugare fotografii
  • Vizualizează Tot

Panou de comentarii (5 comentarii)

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

La 7:24pm în Noiembrie 26, 2013, ion radus a spus...

Draga GL,
Consider ca ai dreptate, pupincuristii de ieri, sant "mari" scriitori azi. Modestie? habar n-au de ea. Ei sant buric de targ, "in glorie locala" sau genii in a lingusii mari scriitori, vezi LIS, pentru a prospera, pentru a prinde si pensia de la mastodontul comunist, cum bine-i spui USR-ului. Ridicati si promovati cu sprijinul unor prieteni in aceasta tacma, cea a scriitorilor, odata ajunsi, acesti inpostori, dau sentite, emit pareri care mai de care, functie de ambitia sau interesului lor, totul pentru a perpetua si subjuga spritului liber, fara imistiuni. Sant multe se spus, dar voi reveni...Pe curand.
Un informator al opiniei publice..

La 2:43pm în Iulie 20, 2011, annette lema a spus...


Buna ziua,
ce mai faci azi? Sper ca totul este bine.
Numele meu este Anita, În căutarea unui om care înţelege sensul de iubire ca încrederea şi credinţa în fiecare altele, mai degrabă decât unul care vede iubirea ca singura cale de distractie., Ci un om ajuns la scadenţă, cu Vision la Nisa a ceea ce lumea este tot despre, şi după ce a citit profilul dvs. aici în () am luat turistice în tine, aşa-mi motive Răspunde cu acest e-mail (anitaduke404@yahoo.co.uk. i va fi foarte fericit pentru a citi răspunsul, astfel încât i se va trimite poza mea aveţi atunci putem începe stiti mai multe despre fiecare alte Multumesc pentru lectură e-mail meu. şi să fie binecuvântat.

Anita (anitaduke404@yahoo.co.uk

......................
Hello,
how are you doing today? i hope all is well.
My name is anita., In search of a man who understand the meaning of love as Trust and faith in each other rather than one who sees love as the only way of fun, but a matured Man with Nice Vision of what the world is all about, and after reading your profile here in( ) I took Interest in you, so pleas reply me with this Email    (anitaduke404@yahoo.co.uk. i will be very happy to read your reply so that i will send my picture to you then we can start know more about each other. Thanks for reading my mail and be Bless.

anita(anitaduke404@yahoo.co.uk
La 8:35pm on Iulie 13, 2011, ZINCA MARIUS IULIAN i-a dăruit utilizatorului George Lixandru un cadou...
Cadou
multumesc de primirea-mi, o seara frumoasa, Marius
La 7:29pm on Iulie 13, 2011, Carmen Tania Grigore i-a dăruit utilizatorului George Lixandru un cadou...
Cadou
Bun venit! Ma bucura intalnirea cu scriitori buzoieni! Posibil sa ne fi vazut acum vreo 30 de ani:)
La 2:17pm on Iulie 13, 2011, ZINCA MARIUS IULIAN i-a dăruit utilizatorului George Lixandru un cadou...
Cadou
bun venit pe taramul retelei literare

Fişierele video ale lui George Lixandru

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

George Lixandru's Blog

INFIRMIADA… LUI MARIN IFRIM sau trei ipostaze ale turnătorului, gen Infirmică

Postat în Noiembrie 9, 2011 la 10:45am 0 Comentarii

Moto:

”Doar două lucruri sunt infinite: universul și prostia omenească. Și nu sunt sigur în legătură cu primul.” (Albert…

Continuare

Din Ciclul ”Bă, se scu(mpesc) și proștii”

Postat în Septembrie 23, 2011 la 8:30am 0 Comentarii

”Pentru că ştiu că stă rău cu nervii, vă subliniez, băi, cititorilor, fanii mei, şi nu numai, chiar şi ai lui Comornic, Enache, Ursulescu sau Nichita, că aceste materiale este o ficţiune. Un produs al imaginaţiei mele de geniu şi că orice asemănare cu personaje reale este absolut coincidenţială. Niște pamfletaşe, dacă vreţi. Comentariile e de prisos,…
Continuare

Pamfletarul din Subsolul Blocului Doi și-n Sfert

Postat în Septembrie 17, 2011 la 11:00am 0 Comentarii

”Pentru că ştiu că stă rău cu nervii, vă subliniez, băi, cititorilor, fanii mei, şi nu numai, chiar şi ai lui Comornic, Enache, Ursulescu sau Nichita, că aceste materiale este o ficţiune. Un produs al imaginaţiei mele de geniu şi că orice asemănare cu personaje reale este…

Continuare

“SCRIITORUL EXEMPLAR”

Postat în August 25, 2011 la 11:30am 0 Comentarii

Când mâzgălea la trandafiriul “Senator” şi scuipa insulte împotriva confraţilor de la „Opinia”, adepţii unei schimbări adevărate în România, regretatul Gheorghe Ene, fostul preşedinte al Asociaţiei Scriitorilor Profesionişti din România, Centrul Zonal Buzău, observa sarcastic că nu acceptă lecţii de la o „Rozicuţă care, pentru a trăi mai bine, umblă cu chiloţii în vine să i-o tragă oricând vrea Rozel”.

În pofida acestui fapt, acest „scriitor exemplar” avea să ajungă ( deh,…

Continuare

PollDaddy

 
 
 

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor