ploaie de vară-

peste ulciorul crăpat

lacrimi de olar

Nimic nu înţelegi

Din acest mare joc.

În ale tainei legi,

Pluteşti ca-n poloboc.

Umil ingredient,

O clipă doar te crezi

Desprins din contingent,

Miracol speri şi vezi.

Vaza pe care o ţin în mână
Nu are încă o formă
Dar a şi început
Să facă umbră.

Doi chituci la margine de drum
De vorbă stau trişti,răzleţi,acum.
-Îţi mai aduci aminte oare
De vremea când rodeam la soare?

Aveam coroane,aveam frunziş...
Azi,trecătorii privesc pieziş.
Nici pentru cea umbră buni acum,
Nici de-ncălzit ori de făcut scrum.

De unii oameni devin chituci,
Voia Ta-i,Doamne,dar fă-i uituci!