reţeaua literară / la red literaria
poezie, proză, muzică, arte plastice, foto, video, evenimente
-
Ilona Braica
- 56, Feminin
- Calw
- Germania
- Texte Postate pe Reţeaua literară (41)
- Fotografii (23)
- Albume foto (1)
- Fişiere video
Cadouri primite (13)
Ilona Braica
Informaţii pentru profil
- Preocuparile tale artistice:
- scriitor, poet, pictor, grafician, muzician, interesat de cultura, fotograf, pasionat de lectura
- Despre mine :
- Am cochetat din totdeauna cu arta in toate formele ei, mi-a placut mereu literatura, muzica, arta grafica, pictura, cinematograful, mai nou fotografia.
Mi-a placut si imi place sa-mi astern gandurile pe hartie, am si cateva incercari de poezie, ... nu, nu am pretentia ca as fi un mare poet sau scriitor, sunt pur si simplu un simplu muritor care-si asterne simturile, gandurile, parerile si visele pe hartie, sau mai nou pe computer. Nu am pretentia ca ar fi cine stie ce mare valoare, dar ma simt bine atunci cand scriu, cei carora le-am aratat ceea ce am scris au fost de parere ca ar trebui sa le public undeva, asa ca iata-ma aici pe pagina Reteaua Literara, ... deocamdata atat despre mine... poate voi mai adauga ulterior cate ceva...
Incercarile mele timide de a scrie versuri dateaza aproape toate din perioada cand mama mea se lupta sa invinga cancerul, ne promisese ca nu se lasa invinsa cu una cu doua si desi medicii i-au prevazut inca trei luni de viata, ea a trait inca un an si sase luni dupa operatie, la inceput s-a intremat foarte bine si a luptat sa invinga boala, dar dupa cum stie toata lumea un cancer cu metastaze... isi face de cap pana la urma. Am suferit foarte mult vazand-o cum sufera fara sa se planga prea mult, asa cum a facut toata viata ei, am suferit mult inca inainte sa moara, dar o mai aveam o mai puteam mangaia, ne mai mangaia si ne imbarbata, pe mine si sora mea, pe nepoti,... de cate ori aveam ocazia sa fiu singura plangeam si ma gandeam cum o sa fie viata de dupa, MAMA insemna pentru noi totul, insemna nucleul familiei noastre, insemna acel ceva dulce care ne lega pe toti de ea si de casa ei. Lasa o urma peste tot pe unde trecea si toti cunoscutii o vorbeau numai de bine. Atunci in agonia ei am scris eu versurile mele, veghind in spital sau alteori trebaluind pe-acasa, imi veneau acele versuri in minte parca dictate de cineva. Cautam repede o hartie, un servetel, o carte, orice puteam folosi ca suport sa scriu si ... incepea, nu-mi explic nici acum de ce si cum, au inceput versurile sa curga si sa fie transcrise.
Am incercat ulterior sa le mai modific, sa le dau o forma mai elevata, dar n-am reusit, iesea altceva, nu mai era ceea ce simtisem eu atunci la momentul cand le-am scris. Asa ca le-am lasat asa cum mi le-a dictat constiinta, muza, nu stiu cine... Faptul ca le scrisesem parca imi dadea putere sa trec mai departe. Mamei nu i le-am aratat, ar fi fost prea trist pentru dansa. Sora mea, prietenele mele le citisera si se aratau incantate. Desigur stiam ca nu au nu stiu ce valoare din punct de vedere literar, mi-a dovedit asta incercarea de a ma inscrie la Agonia, un site literar. Am primit si laude, dar si critici, cel mai rau a fost insa sa nu primesc nici una nici alta, ceea ce insemna dupa parerea mea ca nu au nici o valoare.
A nu pentru mine sunt valoroase pentru ca reprezinta ceea ce am trait si simtit eu atunci cand le-am scris.
Parintii mei au fost copii de tarani, ei insisi muncitori, asa ca mama biata desi isi dorise mult sa invete scoala, a reusit doar patru clase, a spus ca erau prea saraci ca sa mai poata mai departe invata. A citit foarte mult, a fost tanara fiind de pe la 16 ani servitoare in Cluj, la domni mari cum spunea dansa, nu retin decat trei familii, dar la doua stiu ca am fost dupa ani si ani in vizita si au iubit-o foarte mult. Mama a invatat tot ce se putea invata de la ei, maniere, modul de a servi masa, a avut ocazia alaturi de copiii bogati sa-si mai intregeasca invatatura, a avansat mult, a citit mult acolo pentru ca aveau carti multe peste tot. Si mie tot dansa mi-a insuflat dragostea de carte, de literatura. De altfel si bunicii din partea mamei citeau romane dupa romane. Bunica dupa ce a ramas singura s-a delectat mereu, seara citind cartile pe care la inceput mama, apoi si noi i le mai cumparam. Stiu ca trebuia sa scriu despre mine, dar asta ma reprezinta,... datorita mamei sunt azi ceea ce sunt.
- Website / Blog :
- http://www.facebook.com/ilona.braica
Disperare
Sunt orb si nu zaresc lumina
Sa ma ajuti, intind eu mana,
In intuneric m-am trezit,
Degeaba... mana ta nu-i de gasit!
Sunt trist si singur, mama, cat ma doare!
Eu m-am trezit in lumea fara soare.
Caci fara tine n-am nimic pe lume;
Nu am nici ochi si nu mai am nici nume.
Nu am nici vant si n-am nici primavara;
Nu am nici flori si nu mai am nici vara,
Nu am nici soare si... nu mai am nici luna
Si fara tine nu mai am nici muma.
Nu mai am dor si nu mai am iubire;
Si nici nu pot ca sa-mi mai vin in fire,
Si de copii uitat-am ca de soare,
C-asa e, vai, cand mama moare!
As vrea sa pot intinde mana, sa te simt,
Cand mi-e mai greu, as vrea iar sa te mint;
Sa-ti spun maicuta draga ca mi-e bine,
Dar... cum sa-mi fie mama fara tine?!
Cluj 27.02.2005
Fotografiile lui Ilona Braica
Ilona Braica's Blog
Gȃnduri
Postat în Februarie 23, 2014 la 4:30pm 8 Comentarii 6 Îi place
Multe-mi vin acum ȋn minte
Și multe tare-aș vrea să scriu,
Dar nu pot să le țin ȋn mine
Și nici cui să le spun nu știu.
Că cine oare să-mi aline,
Dureri ce sufletu-mi apasă,
Cine s-asculte, cu suspine,
Jalea ce mă ține-n casă?
Să urlu-mi vine de durere,
Să strig ȋn cele patru vȃnturi,
Dar cine să m-asculte…
La fel gandesc si eu
Postat în Februarie 23, 2014 la 12:00am 0 Comentarii 3 Îi place
Mi-a placut mult acest comentariu publicat de Mihai Cucereavii ieri :
'Poeţii (scriitorii) sunt diferiţi aidoma florilor dintr-o poiană. Fiecare vine cu creaţia lui, cu frumuseţea lui originală. Unul mai frumos decât altul. Iar toţi împreună creează o literatură universală, variată, de…
Satul care moare
Postat în Ianuarie 7, 2014 la 8:30am 9 Comentarii 12 Îi place
Am fost cȃndva demult acasă, la Palatca, satul părinților mei, leagănul copilăriei mele. Făcusem un drum rapid pentru a ne aduce provizii de sărbători, iar cȃnd verișoara mea a coborȃt la casa bunicii să ia ceva de-acolo, eu am rămas in masină si am prins răgaz să arunc ochii peste sat, văzȃnd cum arată așa trist și părăsit ȋn prag de ȋntuneric, pe loc mi-au venit aceste versuri ȋn minte și pe o batistă de hȃrtie am scris repede ca să nu le uit... iată ce-a ieșit:
Satul care…
ContinuareÎntrebări despre trecut
Postat în Octombrie 31, 2013 la 12:00am 5 Comentarii 5 Îi place
Cu lacrimi mi-e plină perna, e grea
Am plâns gândindu-mă la viaţa mea;
Mă uit în trecut şi caut să ştiu
De ce iubirea nu pot s-o re-nviu.
Poate n-a fost iubire, a fost doar… altceva;
Poate-a fost doar dorinţă, sau poate doar aşa;
Ai vrut să fii cu mine, o noapte, poate două
Am vrut şi eu, dar poate după…
© 2020 Created by Gelu Vlaşin.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Panou de comentarii (12 comentarii)
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !
Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria
Numele meu este Maria eu sunt inalt, frumos,
siluetă perfectă a corpului și sexy. Am văzut profilul dvs. și a fost încântat reteaualiterara.ning.com
vă contacteze, sper că va fi adevărat om de dragoste, sincer și grijuliu
Am încercat, și am ceva special de spus
despre mine, atunci vă rugăm să contactați-mă direct prin adresa mea de e-mail
(Maryoneil669@yahoo.com), astfel încât să pot trimite, de asemenea, poza mea direct la tine
mulțumiri prietenul tău maria ONeil.
Multumesc draga Ilona!
La Multi Ani!
Dragă Ilona, mulțumesc mult. Te apreciez.
La mulți ani!
La multi ani!
Vizualizarea Tuturor Comentariilor