LORIAN CARSOCHIE
  • FOCSANI
  • România
Partajare pe Facebook
Partajare

LORIAN CARSOCHIE's Prieteni

  • Barbuliceanu Iuliana Elena
 

LORIAN CARSOCHIE

Informaţii pentru profil

Preocuparile tale artistice:
scriitor, poet, interesat de cultura, pasionat de lectura
Despre mine :
AM SCRIS CATEVA CARTI
Website / Blog :
http://LORIAN CARSOCHIE

poezia de plastic a lui marius chivu

Poezia de plastic a lui Marius Chivu

”cu degete pe tastatură bătând scriu şi încerc să fac abstracţie de asta îmi trimit degetele peste tastatură  într-o mângâiere forţată ce-mi răspunde cu vorbele mele deşi eu sunt un altul care mi-e la fel de străin el îmi spune povestea pe de rost iar eu scriu fără să revin m-aş îngrozi să mai şi citesc ce zbate trupul meu…” (Aici autorul are dreptate:  am citit inepțiile „zbătute de trupul” domniei sale și m-am îngrozit.)

 

Cuvintele de mai sus nu au fost preluate din gazeta de perete a vreunei scoli pentru persoane cu nevoi speciale și nu fac parte nici din declarația cuiva în stare de ebrietate. Chiar dacă se aseamănă, prin incoerență, prin erorile gramaticale și prin infantilismul enfatic, fragmentul nu a fost extras din dosarul civil al vreunui scandalagiu în stare de ebrietate, căci revista România Literară, care apare la București, sub egida USR și cu sprijinul nemijlocit al Guvernului României ar putea fi catalogată permisivă dar nu poate fi suspectată de subordonare față de Poliția Română sau de secția civilă a Tribunalului București.

 

Sau:„chipul cearcăn sub ochii indecis închişi/ nasul gîtul urechile pudrate/ cu sînge uscat/ mîrîieli cu limba franjuri în gura strîmbă/ privirea scăpată goală şi arbitrară/ peste noi,/ obiecte străine din altă lume,/ zbătîndu-se cu încheieturile vineţii în legătura/ chingilor/ care o ţin strîns în patul de fier/ să nu-și facă singură și mai mult rău...”

 

Atât primul cât și cel de-al doilea citat sunt extrase din „opera poetică” a lui Marius Chivu și în pofida unor cronici mai mult decât măgulitoare, apărute în România Literară, Apostrof, Cronica, Euphorion, la volumul acestuia „Vântureasa de plastic” sinceritatea ne obligă să recunoaștem că așa zisele poezii nu pot depăși nivelul de reportaj de slabă calitate. (Numeroase materiale jurnalistice avînd drept tematică taberele de rromi sau câinii comunitari conțin uneori mult mai multe elemente  poetice.) Împotriva afirmației mele stau semnăturile unor critici precum Alexandru Cistelecan, Irina Petras, Rita Chirian, Cosmin Ciotlos... Nu o să redau aici nimic din conținutul materialelor lor apologetice, din decență. Sunt aceiași autori care scriu cu glorie despre fenomenul literar românesc prezent, ba și despre cum ar trebui să se manifeste literatura română în viitorul mai mult sau mai puțin îndepărtat, prin critica de întâmpinare. Sunt aceiași critici care cenzurează, premiază și promovează literatura română contemporană cu atâta ”competență” și ”onestitate” intelectuală încât înafara unui Cărtărescu(oricum produsul unei epoci trecute) aceasta a fost redusă la nivelul de inexistență absolută pe plan european și într-o nulitate la nivelul de percepție a cititorului autohton.

 

Mă întreb: oare formularea și lecturarea propozițiilor anoste, care pentru M Chivu și pentru alții, asemeni domniei sale, se numesc poezie, poate stârni cuiva vreun fior?

Oricare român care a mers câțiva ani la școală este capabil de o asemenea ”performanță literară” și în acest caz, multe milioane de conationali merită să fie publicati în România Literară, căci a construi ”opere” precum: ”iar eu chiar mă inalț sunt frumos strălucesc/ ca un CD întors în soare încrederea îmi unflă venele: sunteți un tânăr critic serios și de viitor/ ce cronică frumoasă și scrieți și poezie fără spermă/ și proză ați luat un premiu...” (Câtă iresponsabilitate la acest premiat literar!) înseamnă a relata cuiva, prin sms sau verbal, desfășurarea propriei activități cotidiene, la nivelul de exprimare al claselor primare. (Românul ăsta născut poet persistă în ”patologia” lui chiar și atunci când este dactilograf sau ”poet fără spermă!”)     

 

Pentru a scuza mediocritatea și a justifica statutul de critic, inepțiile de nivelul celor prezentate mai sus au fost deja clasificate și introduse forțat în curentul postmodernist. Iar unii critici scriu, număr de număr, prin revistele literare, despre „construcții literare” care, cu un pic de exigență etică și oarecare cinste deontologică ar fi ajuns de mult prin coșurile de gunoi ale redacțiilor. De asemeni în numele cosmetizării mediocrului și pentru justificarea statutului, aceiași critici confecționează cronici eclectice, adevărate acrobații semantico-stilistice.

Dar cum este posibil să se scrie analize literare pe marginea unor texte, precum cele de mai sus? Uite că este posibil. Prin răstălmăcire, materialulului lexical ordinar i se construiește un cofraj impozant(și steril) iar propoziții insipide precum ”ne ținem bolnavii treji dar printre paturi ne mișcăm doar noi cei cu trupuri bune pisăm pastilele de noapte și turnăm în noi bere pe furiș…” devin pretext de studiu academic minuțios care mai apoi se poate transforma într-o monografie, chiar dacă în realitate nu este vorba decât despre investirea unui potențial științific important într-un material irelevant din punct de vedere artistic.     

Și atunci să ne mirăm că procesul de nivelare culturală prin demolarea culmilor, declanșat de activiștii comuniști, a fost îndeplinit cu atâta succes de actualii promotori culturali? Nu. Să ne mirăm că o ”operă poetică”, precum ”ce miracol, ce minune/că te-am intalnit pe tine/ mi-ai intrat la inimioara/ esti cea mai dulce comoara...” stârnește o stare de delir în rândul maselor de consumatori de artă post-comunistă (sau post-modernă, în accepția unor amatori incapabili să-și asume rigorile artei)? Nu. Atât Marius Chivu cât și Adrian Copilul Minune, căruia îi aparțin versurile abia citate sunt trubadurii români de succes ai acestui început de mileniu, cu deosebirea că în timp ce Adrian Minune este divinizat de consumatori, Marius Chivu este deocamdată doar un preferat al criticii. Dar ambii sunt fericiții favoriți ai sorții.

O întrebare de bun simț ar putea fi următoarea: care dintre cei doi artiști va marca mai mult cultura română: Adrian Minune sau Marius Chivu? (Chiar dacă finalitatea, pe o scară a evoluției artelor ar fi aceeași: zero.)

 

Nu știu cât de persuasive ar putea să mai fie astăzi, în prezentul artistic marcat de operele unor Marius Chivu și Adrian Minune versurile lui Eminescu: ”E ușor a scrie versuri/ Când nimic nu ai a spune/ Înșirând cuvinte goale/ Ce din coadă au să sune...”

Și chiar dacă primul este răsfățatul celor care ar trebui să se ocupe de critică literară iar cel de-al doilea culege laurii de la public, poezia, mai mult decât o înșiruire oarbă de vocabule, care, întâmplător ar putea-o apropia sau îndepărta de formă, de semnificație, de scop, de logică, de sentiment, ar trebui să marcheze raportarea etosului la valorile tradiționale. Dacă nu cumva ea, poezia, așa cum a fost dintotdeauna, a murit și a fost înlocuită cu altceva, în care caz substituenta acesteia ar trebui chemată altfel. Moezie, spre exemplu, de la Marius și de la Minune sau Aoezie, de la Adrian sau Coezie, de la Chivu... 

Dar cred că nu, poezia nu a murit! Doar că urechile unora nu o mai aud și nici ochii lor nu o mai văd din cauza câtorva mici și meschine plăceri de (auto)glorificare efemeră. Și nu ar fi o noutate.   

 

P.S. Jung sublinia că lumea modernă este în căutarea unui nou mit, care îi va permite să regăsească un nou izvor spiritual capabil să îi restituie forțele creatoare. Deci lumea (post?)modernă...

            LORIAN CARSOCHIE

 

LORIAN CARSOCHIE's Blog

eu sunt cuvânt

Postat în Iunie 22, 2013 la 1:09pm 0 Comentarii

eu sunt cuvânt

și am fost cioplit în piatră de dalta singurătății

iar piatra a fost măcinată de timp

și a ajuns praf în vânt

nici femeie nici bărbat nici nimic

cuvânt praf în vânt

vânt de primăvară în urechile surzilor

și muzică în inimile frumoase

sunt literă și întuneric și nor

sunt cuvânt pentru cine știe să citească

sunt vânt și respir și suflu

sunt pământ și sufăr

sunt aer…

Continuare

Panou de comentarii (2 comentarii)

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

La 5:09pm în Februarie 28, 2014, mary a spus...

Bună ziua,
Numele meu este Maria eu sunt inalt, frumos,
siluetă perfectă a corpului și sexy. Am văzut profilul dvs. și a fost încântat reteaualiterara.ning.com
vă contacteze, sper că va fi adevărat om de dragoste, sincer și grijuliu
Am încercat, și am ceva special de spus
despre mine, atunci vă rugăm să contactați-mă direct prin adresa mea de e-mail
(Maryoneil669@yahoo.com), astfel încât să pot trimite, de asemenea, poza mea direct la tine
mulțumiri prietenul tău maria ONeil.

La 7:56pm în Iulie 16, 2013, stacy a spus...

Hello Dear, I will like to get acquainted with You, I have something Special to share with You, Contact me via email stacyndong@hotmail.com

Bună ziua dragi, voi dori să se familiarizeze cu Tine, am ceva special să împărtășesc cu voi, contactati-ma prin e-mail stacyndong@hotmail.com

Domnișoara Stacy

 
 
 

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2019   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor