hic sunt leones

totul se deschide sub tălpi e o forţă fabuloasă în mine
acumulez tot mai multă viaţă trăiesc într-o secundă cît într-un secol
şi vreau să ard cît mai multă iubire
orice aş spune te-ar face să roşeşti am nevoie de corpul tău întreg
să-l posed să-l hrănesc să-l umplu cu toate culorile
mările vor prinde aripi se vor revărsa pe noi să ne spele

ni s-a dat iubirea aceasta să o folosim pînă plesnesc ceasurile
merg la fiecare biserică şi-o sparg ca pe-o bancă
apoi împart iubirea ca pe un strigăt de lup… Continuare

viaţa e o reclamă la moarte. toată lumea cumpără. eu am
aceste cicatrici, le mîngîi le hrănesc, le arăt cu mîndrie femeilor.
privesc mirate, se uită la mine de parc-aş fi venit
din legiunea străină. ele, femeile, nu ştiu nimic despre mine.
eu merg în urma războiului, pe-acolo pe unde a pîrjolit
şi fîntînile sînt otrăvite. un unic supravieţuitor în războiul cu mine.
cam trist. sau cam patetic. dar cine-ar putea să mă judece,
cine-ar putea măsura cît exact am sacrificat din mine pentru mine?
aşada… Continuare

În primii doi ani de București m-am ars cu vreo 300 de proaste, cred că puteam face un C.A.P. dacă mă gîndeam mai bine. O medie destul de bună, cam una la două zile. Dacă n-ar fi fost băutura cred că scoteam dublu, dar deh, căpătasem și io un viciu. În orice caz, mă simțeam bîntuit de femei. Era ca dracu. Dacă nu făceam pe interesantu, făceau ele pe interesatele. Dacă dădeam un pas înapoi, ele făceau doi spre mine. Și cu cît alergau mai tare după mine, cu atît mă adînceam mai tare în alcool. Cre… Continuare

Important e să evoluezi. Să nu rămîi un puști coclit. Cînd am ajuns în Bucale, să dau la facultate, aveam 10.000 de lei. Îmi ajungeau pentru două săptămîni, dacă mă limitam la 2 beri pe zi, un pachet de carpate și mîncat la cantină. Erau buni și ăștia, bine că aveam de unde, că taică-miu nu fusese de acord să plec mai devreme d-acas, așa că o tăiasem pe mucii mei, fără un ban de la ăl bătrîn. Știam cumva, simțeam că lucrurile au să fie bine. Oricum dacă intram în vreun bucluc o aveam pe mama. În… Continuare

cu toate cuvintele poeţilor
am gura astupată cu toate iluziile artei
şi sfintele amintiri despre lume
am gura astupată
cu duminica promisiunilor şi vinul
care ne îmbată moartea
şi nu pot spune ce simt

am gura astupată cu inima
iar limba se zbate în piept în locul ei
palmele sînt pe plita încinsă a golului
din trupul simţirilor
sume imense de respiraţii anonime
tăceri legate cu noduri gordiene zac
în mine braţele sînt legate cu milioane
de fire o rădăcină care strînge în ea
exprimarea unei feric… Continuare