mai bine rămâneai visul meu

să nu-ţi fi atins trupul pian fosforescent sub degetele mele

să nu fi răsunat beethoven's silence

când te iubeam cu ochii închişi

de teama umbrelor noastre luptându-se pe tavan



mai bine rămâneam umbră

să nu mă fi atins niciodată soarele tău

să fi rămas planetă solitară lipsită de viaţă

cu tristeţea singurul modus vivendi

care mă făcea fericită



acum nu mai ştiu cum să trăiesc fără tine

sunt un orb care… Continuare

când taci

dorul meu devine scutierul tăcerii tale

flutură steaguri albe

în războaiele cu tine

cu ceilalţi

cu umbrele tale

nu există armistiţii

nu există învingători

doar un cântec de mierlă

într-o amintire spânzurată de ramuri

în semn de pace

doar culori

care nu mai acoperă nici un trup…

Continuare

e primăvară dar sunt oarbă

de când ai plecat magnolia a mai murit o dată

am încetat să-mi mai socotesc anii

după numărul petalelor care au căzut peste amintirea ta,

să-ţi marchez…

Continuare

nu există absenţă

doar un aer ce doarme stingher alături de tine

când închizi ochii are forma trupului meu

când deschizi ochii îţi zbor speriată dintre pleoape

rămâne un parfum ascuns în podul palmei tale

caută-mă



nu există absenţă

există o mare fără valuri strecurată în cutia mea cu bijuterii

printre…

Continuare