Probabil n-am reusit postarea. Oricum, poate mai bine asa. Pentru ca e prea trista si prea rece, poezia n-ar trebui comentata. Dar, pentru ca e ravasitoare, DA! Nu stiu, poate ar trebui sa te imprietenesti cu o pisicuta.Te-ar mai elibera de energii negative.N-ai mai vrea sa te iei la tranta cu moartea, ci cu viata, care este o curva de lux.Mai gandeste-te!

,,Moartea e o curva,,- nu vurva, cum din greseala am scris.Multumesc de intelegere.Toate cele bune.Un Craciun fericit, cu sanatate.

Poezia e indrazneata.As indrazni (?)sa sugerez ca, dimpotriva, viata e o curva de lux.Moartea eeeee...iubirea-adevarata. Am vazut masca mortii pe diferite chipuri.Multi au murit cu zambetul pe buze.Va imaginati ce soapte de iubire au auzit? O gluma sinistra.Moartea nu ma sperie.sa-l parafrazez pe Arghezi:doar vesnicia ei.Cu o astfel de gandire poetica, cred, stimata domnisoara, c-ar merita sa abordati alte teme.Ca si dvs:fascinante.

FEMEIA GOMFLABILĂ

Culcată într-un pat uriaş,cu ochi dilataţi de uimire şi plǎcere, crucificată primeşte îmbrăţişări. Zâmbeşte larg, cu gura de la o ureche la alta. Braţele-i sunt prinse cu cătuşe. Picioarele înlănţuite de eşarfe sunt legate de bara celuilalt capăt al patului.

Deasupra plutesc zâmbete, buze, ochi, braţe, sfârcuri, trunchiuri, într-o deavǎlmǎşia dementǎ, ca într-un …