Rezemat de nor la poarta nopţii bat,

În ora când nesomnul se petrece,

Între păreri şi-aievea legănat,

Mă pierd de mine în timpul care trece.

Uitat alunec pe fremăt de tăcere,

Şi n-am cuvinte şi nici cui răspunde,

Pasul meu încet este o părere,

Când mă poartă prin nopţile profunde.

Dus de vântul fugarelor minute,

Străbat aiurea cărarea de hotar,

Las în urmă răscrucile pierdute,

Călcate-ades de pasu-mi…

Nu există timp, nici lanț care să mă oprească

La tine să ajung când inima îmi bântui

A crescut în mine dorința nebunească

Prin vară să te caut, sufletul să-mi mântui

Se scutură și toamna și încă mai aștept

Alături ca să-mi fii, să-mi spui o vorbă bună

Așează tu obrazul pe liniștea-mi din suflet

Să simți arzând un Rai cu dragostea-mpreună

Câte sentimente s-au adunat în suflet

Noblețea lor mă-nalță, mă simt…

E udă dimineaţa clasic conturată

Pe când aripe de vânt prin vazduh se-nfoaie

Din pustiul rece nori vineţi se arată

Scuturând în ropot stropii grei de ploaie

E-atât de trist afară şi plouă apăsat

De parcă cerul tot din slava sa grozavă

Adâncile izvoare să curgă le-a lasat

Pe ziua obosită, rece şi bolnavă

Stă soarele în loc ascuns de-atâta vreme

Iar plapuma de nori un fulger alb o taie

Trezind pustietăţi…

Își etalează macii cupa lor de sânge

Prin marea-ngălbenită a holdelor de grâu

O vară secetoasă stă acum și plânge

Sub soarele de ceară cu iarba pân' la brâu

Le este vântul leagăn, tot cerul un destin

Si au ca apă roua ce a căzut in zori

Superbele petale sunt straie de festin

La balul dat de spice și miile de flori

Dar nici-un nor de-argint pe cer nu se arată

Si nu trecea o umbră prin spice și prin maci

Nici…