Mihai Cucereavii
  • Masculin
  • Chisinau
  • Republica Moldova
Partajare pe Facebook
Partajare

Mihai Cucereavii's Prieteni

  • Valeriu Țurcanu
  • george georgescu
  • Domnita Frisan
  • Tudor Gorgos
  • Mariana Fulger
  • valentina
  • Djamal Mahmoud

Cadouri primite (5)

De la Liviu-Ioan Muresan De la Liviu-Ioan Muresan De la Mariana Fulger De la george georgescu
 

Mihai Cucereavii

Activitatea Recentă

Postare de log efectuată de Mihai Cucereavii

La aniversare

Patriotului şi lingvistului octogenar Nicolae Mătcaş A optzecea PrimăvarăÎţi zâmbeşte azi în prag.Nicolae, ieşi afarăSă întâmpini omul drag. Pentru Limbă, moştenire,Viaţa-ntreagă te-ai zbătut,Ai luptat pentru Unire,Fapte bune ai făcut. De aceea, dragă frate,Rog pe bunul DumnezeuSă-ţi dea zile, sănătateŞi puteri de Ahileu.                                                  …Vezi mai mult
Apr 27
Postare de log efectuată de Mihai Cucereavii

Lupta cu Balaurul Covid-19 continuă

Înfloresc pomii, iar Soarele, Lumina Vieţii de pe mapamond, la toţi părinteşte ne zâmbeşte din cer. A sosit Primăvara mai devreme ca de obicei.  Însă oamenii de pe Planeta Albastră, care acum devine tot mai Roşie, stau disperaţi, închişi în case. Şi totuşi, de la ferestre, o salută cu expresiunea tradiţională „Bine ai venit!”Multe flori, lalele şi zambile,  în sere şi pe câmpuri din Ţara Florilor şi de la noi s-au veştejit, neadmirate din cauza stării de urgenţă, deoarece chiar de la începutul…Vezi mai mult
Mar 30
Alexandru Boris Cosciug a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog „Pandemia de Coronavirus (COVID-19)” a utilizatorului Mihai Cucereavii
"Motto: “…se crede împărat.” (din poezie) “Începutul trufiei omului este a părăsi pe Dumnezeu.” (Isus Sirah, cap.10.12) Întrebare: prin această molimă, provocată de OM…"
Mar 14
Utilizatorului Mihai Ștefan Arsene îi place postarea pe blog Pandemia de Coronavirus (COVID-19) a lui Mihai Cucereavii
Mar 14
Postare de log efectuată de Mihai Cucereavii

Pandemia de Coronavirus (COVID-19)

Virusul are coroanăŞi se crede împărat.Îţi pune sare pe rană,Că pe mâini... nu te-ai spălat! Mihai CucereaviiVezi mai mult
Mar 13
Mihai Cucereavii şi-a actualizat profilul
Feb 9

Informaţii pentru profil

Preocuparile tale artistice:
jurnalist
Despre mine :
Biografie Mihai Cucereavii

Născut la 10 martie 1942 în comuna Dinăuţi, judeţul Hotin, plasa Noua Suliţă (actualmente regiunea Cernăuţi, Ucraina)

Absolvent al Universității de Stat din Moldova (1972)
- filolog, jurnalist.

Membru al Uniunii Jurnaliștilor şi al Asociaţíei Epigramiştilor din Republica Moldova.


Volume de autor:

- "Bună ziua, noapte!" (poezii, tristihuri, catrene, epigrame, dueluri epigramatice, parodii, schițe umoristice, maxime, ipoteze), editura Anamarol, București, 2007, ISBN 978-973-8931-20-6, 264 pag.;

- "Pasărea Phoenix" (tristihuri), AGEPI, Chișinău, 2009, ISBN 978-9975-911-25-2, 98 pag.;

- "O zeamă de cuvinte" (maxime), vol. 1, AGEPI, Chișinău, 2009, ISBN 978-9975-911-35-1, 104 pag.;

- "Mintea de pe urmă" (catrene, epigrame, dueluri epigramatice), AGEPI, Chișinău, 2009, ISBN 978-9975-911-26-9, 156 pag.

Prezent în volume colective:

- "O antologie cronologică a aforismului românesc de pretutindeni", coordonator: Efim Tarlapan, editura Dacia, Cluj-Napoca, 2005, ISBN 973-35-1936-7, 216 pag.;

- "Spiralele vieții", culegere de versuri, coordonator: Rodica-Elena Lupu, editura Anamarol, București, 2006, ISBN 973-8931-05-3, 292 pag.;

- "Epigramiștii zodiilor. Pledoarie pentru epigramă", vol. 1, vol. 2, coordonator: Gheorghe Culicovschi, editura Ridendo, Câmpina, 2007, ISBN 973-8624-6-3, 400 pag.;

- "Antologie de catrene și epigrame. www.agonia.ro", coordonator: Sorin Olariu, editura Edo, București, 2009, ISBN 978-606-92160-0-2, 150 pag.;

- "Antologie de poezie. 55 poeți contemporani", coordonator: Valentina Becart, editura Arhip Art, Sibiu, 2010, ISBN 978-973-8962-90-3, 500 pag.;

- "101 Epigramiști români", Colecția Ideal, selecție: George Zarafu, coordonatori: George Călin, Vasile Căpățână, editura Biodova, București, 2010, ISBN 978-973-1867-18-2, 124 pag.;

- "Artă sfâșiată. Antologie de poezie (73 de poeți contemporani)": coordonator Valentina Becart, editura Arhip Art, Sibiu, 2011, ISBN 978-606-8164-22-9, 454 pag.;

- "Epigramiștii se prezintă" (volum colectiv de epigrame, editat de Uniunea Epigramiștilor din România, ediție îngrijită de Rodica Hanu-Pavel), editura Grafit, Bacău, 2012, ISBN 978-606-563-052-9, 392 pag.;

- "Simbioze lirice", antologie de poezie, vol. 1, coordonator: Rodica-Elena Lupu, editura Anamarol, București, 2012, ISBN 978-606-640-035-0, 334 pag.;

- "În imperiul unei… fraze", antologie cronologică a aforismului românesc, coordonator: Efim Tarlapan, editura Prut Internațional, Chișinău, 2015, ISBN 978-9975-54-200-5, 364 pag.;

- "Simbioze lirice", antologie de poezie, vol. 20, coordonator: Rodica-Elena Lupu, editura Anamarol, București, 2016, ISBN 978-606-640-035-0, 334 pag.

- „Enciclopedia scriitorilor români contemporani de pretutindeni (în propria lor viziune)”. Mihai Cimpoi, Traian Vasilcău. Chişinău, 2019, F.E.-P. „Tipografia Centrală”, 1200 pag. (Colecţia „Pasărea Phoenix”, ISBN 978-9975-3356-8-3).




http://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Mihai+Cucereavii

Epigrama * Definiţie

Epigrama-i o tabletă,
De la ea poantă aştepţi,
Cu efect de baionetă
Şi-o prepară… cei deştepţi.

Epigrama * Constatare

Epigrama-n ţintă-mpuşcă
Şi pe mitocan îl muşcă,
Mai précis, ea îl detună –
Că-i un fulger poanta bună!

Variantă:

Epigrama ca să muşte
N-are nevoie de muşte:
Pe mitocan îl detună
Fulgerul din… poanta bună!
sau
Cănd are o poantă bună!

Maxime

* Adam şi Eva – păpuşile vii ale Zeului... inventator.
* Adam – prima păpuşă din lut a Creatorului, iar a doua – Eva, variantă perfectă, clonată din osul întâiului exemplar.
* Viaţa – un teatru de război... şi pace.
* Curajul îţi dublează forţele, iar frica ţi le spulberă.
* Gelozia – boala îndrăgostiţilor la nebunie.
* Omul fără conştiinţă naţională este un om fără de cauză, istorie şi rădăcini.
* Pe rând, Moartea trage pe sfoară toată lumea.
* Trecutul poate fi şters sau schimonosit de pseudoistorici.
* Lucrul făcut de mântuială respinge, iar cel făcut cu pasiune are atracţie... magnetică.

Mihai Cucereavii
Website / Blog :
http://www.poezie.ro/index.php/author/0006948/index.html

De 1 Aprilie

 

În jurul (i)Epi… gramei

 

Vă spun la toţi astăzi în şagă,

Să nu se creadă mari şi tari,

Cei ce c a t r e n u l  ştiu să ragă

Că şfichiu-i leac pentru… m ă g a r i.

 

 

În ospeţie la Creangă

La o şezătoare

 Duminică, 25 martie curent la Biblioteca Naţională pentru Copii „Ion Creangă” din Chişinău, în cadrul Salonului literar artistic «La Creangă» a avut loc o şezătoare muzical-literară cu genericul „De la poezie la muzică”, la care şi-au dat concursul elevi ai Şcolii de Arte “V. Poleacov”, Liceului  „Mircea Eliade”, „Nicolae Iorga”, “George Meniuc”.

La acest eveniment cultural au participat profesori de liceu, scriitori şi părinţi. Scriitoarea Claudia Partole, moderatoarea Salonului literar artistic «La Creangă», i-a prezentat pe micii actori, interpreţi, poeţi şi, rând pe rând, le-a oferit cuvântul.

Elevii Şcolii de Arte “V. Poleacov” îndrumaţi de profesoara lor dna Elena Bivol au recitat poezii, au prezentat scenete. S-a cântat la pian, la acordeon. De aplauze şi admiraţia tuturor s-a bucurat Sănduţa Dănuţ, care s-a manifestat ca o adevărată actriţă şi Angela Petuşcanu din Pituşca, Călăraşi, care şi-a citit poeziile proprii.

Valeria Corsac şi-a prezentat cu mari emoţii cartea recent apărută “Lucruri sacre”, a citit şi o povestioară curioasă despre drepturile omului.

Printre invitaţii de onoare a fost pictoriţa Violeta Zabulica-Diordiev şi poetul şi chitaristul Igor Grosu, care a interpretat mai multe cântece frumoase. A fost o duminică a sufletului.

Imagini la

 http://ro.fotoalbum.eu/mihaicucereavii/a687058/slideshow

http://ro.fotoalbum.eu/mihaicucereavii/a687065/slideshow

 

PROZA UNEI VIEŢI

 

La Biblioteca orăşenească “Tamara Isac” din Criuleni, Republica Moldova, a avut loc lansarea noului volum ”Proza unei Vieţi”, semnat de jurnalistul George Paţanov,  actualmente specialist principal în secţia Administraţia publică din acest raion.  E a doua carte de povestiri a autorului, apărută recent la Casa editorial-poligrafică “Bons Offices”, Chişinău, 132 pag., ISBN 978-9975-80-548-3. Prima carte de proză scurtă  “Trece ziua” a editat-o în anul 1993.

Manifestarea a fost deschisă de către directoarea bibliotecii Maria Rapcea, moderatoarea acestui eveniment cultural.

Pe marginea volumului recent apărut şi-au expus opiniile Ghenadie Gore, consilierul Preşedintelui raionului, Valentina Bobeico, şefa Direcţiei Cultură, Tudor Tipa, primarul s. Coşerniţa, Tudor Bobeico, şef secţie Administraţie publică a Consiliului raional, eleva Angela Generenco, bibliotecara Lidia Frumosu, metodista Veronica Şapovarov, jurnalista Elena Motricală, ziarul “EstCurier” ş. a.

Vorbitorii au accentuat faptul că acest volum se citeşte lejer,  dintr-o răsuflare, e accesibil pentru toate vârstele. Autorul şlefuieşte fiecare frază cu migală, ca un sculptor, ca un pietrar şi aceste povestiri uşor se asimilează de către cititor.

Volumul include nousprezece povestiri, cu titluri sugestive, precum cele menţionate mai jos: “Voiam atât de mult s-o văd pe mama…”, “Sora îmi spunea “Adio!”, “Să nu ucizi…”, “Dascălul de limbă”, “Pintilie, zgârie-brânză”, “Bunul Dumnezeu să-l ierte”, “De ce n-am fost parlamentar…”, “Merele domneşti” ş. a.

În prefaţa cărţii “Puterea destinului…”, jurnalistul N. Roşca afirmă că această carte pare a fi o mică livadă cu vişini, care a dat rod, iar fiecare povestire e aidoma unei vişini coapte, gustoase, pe care o simte cititorul în timpul lecturii.

Subsemnatul l-a felicitat cu ocazia lansării volumului şi i-a dedicat catrenul:

CUVÂNTUL

Amicului Gh. Paţanov, autor al cărţilor “Trece ziua “ şi ”Proza unei Vieţi”

George, să ne scrii mereu,

Că viaţa se duce-n hău.

Trece ziua, trec şi eu –

Rămâne Cuvântul... tău.

La manifestare fiica Mihaela a filmat evenimentul, iar soţia Maria a servit publicul cu diverse plăcinte delicioase, de-ţi lingeai degetele după un pahar de vin bun.

Colegii şi prietenii i-au dorit autorului “La mai mult şi la mai mare!”, drept recunştinţă înmânându-i buchete de flori.

La finele manifestării sărbătoritul a mulţumit gazda şi audienţa pentru serata organizată, pentru cuvintele spuse la adresa domniei sale şi a dăruit fiecărui participant la eveniment căte o carte cu autograf.

 

Imagini la:

http://ro.fotoalbum.eu/mihaicucereavii/a686601/slideshow

 

Un aforism

Când sunt date uitării tradiţiile neamului, dispare şi naţiunea.

 

“Apocalipsa” de azi sau 11.11.11

Ziua de-Apoi n-o să vină,
Doar sunt nişte proaste glume.
Ne mint cu sfârşit de lume -
Pe toţi în şah să ne ţină!..

 

O stea s-a ridicat la ceruri
Alexandru Gromov s-a născut la 22 aprilie 1925 în or. Ismail din sudul Basarabiei. Studiile primare le-a făcut la Brăila, apoi la Liceul „Sf. Andrei" din Bucureşti. După război a absolvit Institutul Pedagogic „Ion Creangă" din Chişinău. A lucrat ca şef de redacţie la Editura “Cartea Moldovenească”, secretar general de redacţie la revista „Moldova", redactor-şef la bilunarul de cultură şi arte „Lanterna magică" şi revista „Intellectus", editată de Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală. Scriitorul, traducătorul şi publicistul Alexandru Gromov, s-a stins din viaţă la 12 iulie 2011 la vârsta de 86 ani. Dumnealui este autor a peste 20 de cărţi de proză şi tot atâtea cărţi traduse din limbile franceză, italiană şi rusă şi cel care a propus conducereii de vârf ca “Limba noastră” , scrisă de A. Mateevici, să fie Imn naţional al Republicii Moldova.

Astăzi de la Casa Uniunii Scriitorilor din Moldova, Alexandru Gromov, promotorul limbii române şi al valorilor naţionale şi general-umane, deţinător al titlului de “Maestru al Literaturii” şi al medaliei “Mihai Eminescu”, a fost petrecut pe ultimul drum de către cei cu care a lucrat mulţi ani la rând, de rude şi prieteni, de cei care l-au iubit ca om şi scriitor. La mitingul de doliu au luat cuvântul scriitorii şi oamenii de artă Arcadie Suceveanu, Boris Movilă, Andrei Strâmbeanu, Boris Marian, Victor Dumbrăveanu ş.a., care în luările de cuvânt au apreciat deosebita contribuţie a enciclopedistului Alexandru Gromov în dezvoltarea culturii româneşti , menţionând faptul că Dumnealui a lăsat o vastă moştenire tinerei generaţii – cărţile scrise şi traduse, fiind un etalon şi promotor demn de urmat al limbii române.

Alexandru Gromov a fost înhumat la Cimitirul central din Chişinău.

Dumnezeu să-l odihnească în pace.


               Apărător al gliei strămoşeşti

      Odă lui Ion Borşevici

 

Text: Ion Gorgan, dat citirii la Mitingul de doliu, 9 iunie 2011

 

Divină vreme în ţară a venit,

Când toţi în jur doreau o împăcare,

În Parlamentul nou-ales ai devenit

Un Om lucid, cu dreptul cel mai mare.

 

                 Refren:

 

      Izbânda e a întregului popor,

      Că forţa cea de ieri e infernală,

      E grea şi e spinoasă, dar e a ta -

      Lupta de eliberare naţională.

 

N-ai acceptat robia, umilinţa,

De soarta ţării cu toţii discutai,

Dreptatea, Libertatea şi Credinţa -

Unirea dragă a neamului visai.

 

Ne-ai îndrumat pe-o cale liberală

Şi-ai dovedit voinţă, neclintire,

Scriind o filă nouă, epocală -

Meriţi pentru toate înveşnicire.
 

Savantul Ion Borşevici a plecat în Nemurire
 

Ion Borșevici s-a născut la 21 martie 1929 în comuna Dinăuţi, judeţul Hotin. Fost rector al Institutului Pedagogic "A. Russo" din Bălţi (1967-1975) şi al Universităţii Pedagogice de Stat "I. Creangă" din Chişinău (1975-1992), membru al Consiliului Prezidenţial, Director al Cabinetului şi consilier Principal al Preşedintelui Republicii Moldova (1990-1993), ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al RM în Ucraina (1993-1994). În calitate de preşedinte al Comisiei parlamentare (1988-1989), a lucrat alături de un grup de lingvişti şi jurişti la elaborarea legislaţiei lingvistice, în contextul revenirii limbii de stat la grafia latină, precum şi la Nomenclatorul limbilor vorbite pe teritoriul republicii.

Ieri, acad. Ion Borşevici, una din personaltăţile de vază ale renaşterii naţionale, a fost petrecut pe ultimul drum din sala de festivităţi a Universităţii Pedagogice de Stat “Ion Creangă” din Chişinău. Aici au venit să-şi ia rămas bun de la răposat rude, colegi, prieteni, discipoli, personaltăţi notorii din republică. La ceremonia funerară au venit cu coroane de flori ex-preşedinţii Mircea Snegur, Petru Lucinschi, Mihai Ghimpu, Marian Lupu, preşedintele interimar al republicii, deputaţii primului parlament.

La mitingul de doliu au luat cuvântul mai multe personalităţi, printre care Mircea Snegur, ex-preşedinte al Republicii Moldova, poetul şi dseputatul Ion Hadârcă, recrorul Universităţii Pedagogice de Stat "Ion Creangă" Nicolae Chicuș şi ex-rectorul Ion Guţu, rectorul Universităţii Libere Internaţionale din Moldova Andrei Galben, rectorul Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi Gheorghe Popa, care au apreciat la justa valoare activitatea pedagogului, savantului şi omului politic, menţionând modestia, înţelepciunea şi omenia Domniei Sale, iar deputata primului legislativ Ludmila Scalnâi, a venit cu propunerea ca strada unde a locuit Ion Borşevici să-i poarte numele…

Petrecut cu durere în suflet pe ultimul drum de cei care l-au cunoscut, cel care a purtat numele Ion Borşevici a fost înhumat la Cimitirul Central de pe strada Armenească din Chişinău.

Dumnezeu să-l odihnească în pace.



Ion Bejenaru: Basme din Bucovina


Lansare de carte

 
În incinta Bibliotecii municipale “B. P. Haşdeu”, filiala “Transilvania” din Chişinău, a avut loc lansarea cărţii “Basme din Bucovina”, ISBN 978-9975-103-53-4, editura “Silvius Libris”, 62 pag., cu un tiraj de trei mii de exemplare. Basmele şi legendele au fost culese şi adaptate de pedagogul, folcloristul şi scriitorul Ion Bejenaru, iar partea grafică a fost executată de pictoriţa Maria Bazarina. Cartea este atractivă şi se citeşte uşor. Această carte îl face pe copil să fie cinstit şi curajos, îl povăţuieşte pe cititor cum să învingă greutăţile ce îi pot apărea în decursul vieţii.
La eveniment au participat elevii Şcolii primare “Grigore Vieru” şi copiii din grupele mari de la Grădiniţa nr. 197 din sectorul Ciocana.
În deschidere, Parascovia Onciu, directoarea Bibliotecii “Transilvania”, a accentuat faptul că în acest an colectivul bibliotecii marchează 20 de ani de activitate a instituţiei şi organizează mai multe întâlniri cu scriitorii îndrăgiţi. Dumneaei a prezentat asistenţei cartea recent apărută, menţionând faptul că această culegere include legende şi poveşti cu peripeţii pline de fantezie, de umor şi de tristeţe, iar la finalul poveştii întotdeauna Binele învinge răul. Fiecare poveste are un început şi sfârşit diferit, în care sunt utilizate mai multe zicale şi nestemate folclorice.
Parascovia Onciu a venit cu ideea ca elevii să citească în vacanţă această carte minunată de poveşti, iar toamna să mai facă o întâlnire cu scriitorul şi să discute după lectură poveştile şi legendele.
Alcătuitorul Ion Bejenaru a informat publicul că o bună parte din aceste basme şi legende le-a auzit de la părinţi în timpul copilăriei, unele de la tata, altele de la mama. Taică-său în anul 1924 a înregistrat două basme: “Stan şi vrăjitorul Caraciun” şi “Drumbur Verde”. Iar la îndemnul tatei, prin anii “50 ai secolului trecut, se apucase şi el să înregistreze basme şi legende auzite de la bătrânii din satele bucovinene. Prmele înregistrări au fost: “Făt-Frumos şi Ileana Cosânzeana”, “Povestea rândunicii”, “Punguliţa fermecată”, “Povestea fluierului”. Acesta a şi fost începutul naşterii acestei cărţi, în care sunt incluse 26 de basme şi legende.
Folcloristul a mărturisit audienţei că în această carte sunt incluse unele poveşti pentru copiii din clasele primare, iar altele – pentru elevii din clasele mari şi a preconizat să le editeze aparte, dar aşa a fost soarta cărţii că toate au apărut într-un volum.
Scriitorul a expus pe scurt “Povestea rândunicii”, din care copiii au aflat de ce coada rândunicii e forfecată, a declamat şi căteva versuri, printre care şi poezia “Mama”, fiind apreciate de public cu aplauze.
Dumnealui a răspuns şi la o serie de întrebări puse de elevi şi s-a destăinuit că în viitorul apropiat planifică editarea cărţii “Snoave şi ghicitori”. Sărbătoritul a mulţumit colectivului bibliotecii pentru serata organizată şi le-a urat copiilor o vacanţă fructuoasă şi activă.
În încheiere, octogenarul Ion Bejenaru a fost răsplătit din partea publicului prezent în sală cu buchete de flori.
Subsemnatul i-a dedicat madrigalul:
Semănător de cultură

 

                Pedagogului, scriitorului şi consăteanului Ion Bejenaru
          la lansarea cărţii “Basme din Bucovina”
Un bun autor de poveşti
Şi-al Istoriei din sat,
În suflete omeneşti
Cultură ai semănat!


¤ ¤ ¤
Ion Bejenaru s-a născut în anul 1930 în satul Dinăuţi, jud. Hotin.
A absolvit Şcoala Pedagogică din Cernăuţi, 1955, cu Diplomă de
Menţiune şi Universitatea de Stat din Chişinău, Facultatea de Litere, 1961.
Activitate: Profesor de limbă şi literatură română. Autor de manuale şcolare (în colab.). Doctor în filologie. Eminent al învăţământului. Membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova.
Apariţii: „Auzite de la mama”, Chişinău, 1985;
„Povestea lui Paroliţă”, Chişinău, 1988;
„Balade şi snoave”, ed. Augusta, Timişoara, 2001;
„Istoria satului Dinăuţi”, Chişinău, 2003;
„Drumbur verde”, basme, Chişinău, 2004;
„Doctor iscusit”, Cernăuţi, 2004;
„Întâlnire cu Mihai”, Timişoara, 2007;
„Pâine gustoasă”, Cernăuţi, 2007.
Premii: Premiul Salonului Internaţional de Carte pentru Copii de la Chişinău, 2007.

Imagini la
http://ro.fotoalbum.eu/mihaicucereavii/a614142/slideshow



Cosmonautului Dumitru-Dorin Prunariu

 (la 30 de ani de la efectuarea primului zbor în spaţiul cosmic al unui român)

 

Astăzi îţi dedicăm versul:

Presa ne vesteşte -

”N-acel Mai cu Universul

Vorbeai româneşte!..

 

Variantă:

 

Astăzi noi venim cu versul:

Lumea pomeneşte -

”N-acel Mai tot Universul

Vorbea româneşte!..

 

Zborul a fost efectuat pe 14 Mai 1981 la bordul complexului orbital „Saliut-6”-Soiuz-T-4- Soiuz-40” şi a durat 7 zile, 20 de ore şi 42 de minute, înconjurând Terra de 125 de ori.

 

 

Crinul Basarabiei
(Liuba Dimitriu – 110 ani de la naştere)

La Biblioteca Naţională pentru Copii „Ion Creangă” din Chişinău, în cadrul Salonului literar artistic «La Creangă» a avut loc o manifestare culturală, dedicată aniversării a 110 ani de la naşterea poetei Liuba Dimitriu, cu participarea Fundaţiei „Mihai Eminescu” şi a Secţiei Cultură din Cimişlia.

Scriitoarea Claudia Partole, moderatoarea Salonului literar artistic «La Creangă», a prezentat audienţei volumul de versuri „Crinii Basarabiei” al poetei, apărut de curând la editura «Pontos» sub îngrijirea neobositului cercetător şi pedagog Serafim Ghincolov.
La manifestare au participat scriitori, critici literari, elevi. Cu deosebit interes au fost ascultaţi toţi vorbitorii : cercetătorul şi editorul Iurie Colesnic, de asemenea, Aliona Grati, dr. hab., vice-director al Institutului de Filologie al AŞM; scriitoarele Claudia Partole, Galina Trifan, Marcela Mardare; Paulina Zavtoni, artistă emerită, Serafim Ghincolov, prof. la Liceul teoretic „Natalia Dadiani”, Ştefan Buză, şeful Secţiei Cultură, Cimişlia, Ion Ciumeică, redactorul-şef al „Gazetei de Sud”; Ana Barbacaru, prof. la Gimnaziul „Liuba Dimitriu” din Ciucur-Mingir, Tamara Haruţă, lector superior la Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice, Gheorghe Reabţov, prof. la ASEM, Elena Bivol, prof. la Şcoala de Arte "V.Poleacov".
Elevii clasei a 9 de la Şcoala din satul natal al poetei şi elevii Şcoalii de Arte "V.Poleacov" din Chişinău au recitat poezii scrise de Liuba Dimitriu.
Reproduc spicuiri din luările de cuvânt ale vorbitorilor:

Iurie Colesnic:

- Am publicat un eseu despre poeta Liuba Dimitriu în volumul 6 al "Basarabiei necunoscute”. Din Prefaţa volumului primei ediţii a “Crinilor Basarabiei”, scris de căpitan-avocatul V. Mihăescu, de fapt, o scrisoare adresată prof. univ., reputatului critic şi poet Ovidiu Densuşianu, aflăm o succintă biografie a Liubei Dimitriu: s-a născut la 1 ianuarie 1901 în satul Ciucur-Mingir, judeţul Tighina. Tatăl ei, Lazăr Dimitriev, de origine bulgar, era funcţionar la accizele Statului. Mama, Vasilisa, era - grecoaică. Tatăl ei a murit în anul 1903, nelăsând nicio avere. După absolvirea liceului din Comrat, Liuba, împreună cu maică-sa, se stabileşte în Chişinău. Este angajată la Arhiepiscopie (1916), apoi la Inspectoratul PTT (1918), Primăria Chişinău (translatoare -1919-1923) şi Prefectura poliţiei (1923-1930). Şi-a românizat numele din proprie voinţă în anul 1918. A început să scrie versuri în 1920. A continuat să scrie şi în cei doi ani de boală, tratându-se la Iaşi, Galaţi, Constanţa, Sibiu, Balcic, Văratec. Dar la 22 martie 1930 ftizia a smuls-o din viaţă. Mâhniţi de moartea prematură, dar şi profund impresionaţi de frumuseţea limbii creaţiei Liubei Dimitriu, membrii municipiului Chişinău şi al Comitetului local de revizuire au decis să publice postum versurile poetei, acordând o subvenţie pentru plata tiparului. Astfel, în anul 1931, a apărut prima ediţie a „Crinilor Basarabiei”, o raritate beletristică, îngrijită de Ovidiu Densuşianu…

Ion Ciumeică:

- Un volum al primeii ediţii “Crinii Basarabiei” a fost descopert întâmplător la o bătrână, care pregătise câteva cărţi vechi pentru a aprinde focul. Volumul era cât pe ce să nimerească în gura sobei, dar jurnalistul Valerian Cerdari, consăteanul poetei, care în anul 1976 a fost repartizat în calitate de profesor de limbă maternă în şcoala din satul Vărzăreşti, raionul Nisporeni l-a observant şi l-a salvat. De aici şi a pornit reînvierea poetei pentru cititorul de azi…

Serafim Ghincolov,
consătean al poetei , coordonator al ediţiei, fost director al şcolii din sat:

- A doua ediţie a “Crinilor Basarabiei” (editura “Pontos”), ISBN 978-9975-51-141-4, 100 pag., a apărut datorită sprijinului din partea Primăriei satului Ciucur-Mingir, Executivului raional, Filialei Băncii de economie din Cimişlia, elevilor de la Liceul teoretic „Natalia Dadiani” din capitală şi altor oameni de bună credinţă.
Reeditând acest volum, ne-am dorit să transmitem şi urmaşilor noştri dragostea poetei Liuba Dimitriu faţă de limbă şi de neam. Sentiment pe care îl redă în formulă lirică graţie poziţiei civice şi simţului artistic rafinat, dar şi graţie trăirii profund patriotice şi, în deosebi, dragostei faţă de poezie şi lectură, precum şi nemărginitei dorinţi de a trăi frumos Viaţa, prea scurtă şi prea zbuciumată.
La mănăstirea Văratec Liuba Dimitriu şi-a scris cele mai multe din poeziile sale: „Harpelor de lut”, „Cea din urmă poruncă”,”Crucea plânge”, „De ce taci”, ”Fii cuminte”, ”Cuculeţ”,”Iertare”, ”De ce?”, „Rugăciune” etc.
Consătenii i-au imortalizat numele, nu uită de ea. Gimnaziul din satul natal şi cenaclul literar poartă numele LIUBEI DIMITRIU. Pe locul casei unde a locuit familia, elevii au plantat un nuc. Şi în capitală e o stradă cu numele “Liuba Dimitriu”. Am scris şi am publicat despre această poetă dragă sufletului meu trei articole, pe care le puteţi citi în „Gazeta de Sud” (februarie şi martie curent)…

Aliona Grati:

- În monografia «Privirea Euridicei. Lirica feminină din Basarabia. Anii 20-30» (editura «Elan-Poligraf»), ISBN 978-9975-66-018-1, 2007, 250 pag., am elucidat perioada în care Basarabia cunoaşte o erupţie vulcanică a poeziei feminine, perioada în care debutează Magda Isanos, Olga Vrabie, Elizabeta Eliade, Corina Constantinescu, aproximativ 20 de poete. Din această constelaţie de personalităţi face parte şi Liuba Dimitriu, pe care am scos-o din anonimat şi am pus-o în faţa cititorului ca sursă nesecată de dăruire limbii române şi profundului sentiment de mândrie faţă de tot ce este românesc, dedicându-i capitolul „Poezia Liubei Dimitriu — spectacol florar”. Dovadă sunt imnurile poetesei pentru „Graiul neamului”, ”Stema Ţării”, Tricolor, Doină, Prut, Nistru, Dunăre, Mureş, Olt ş.a.

Marcela Mardare:

- Poeta în versurile sale a cântat sinceritatea, bunătatea, frumuseţea şi demnitatea. Nu s-a temut de moarte, ea s-a zidit în Poezia ei pe care ne-a lăsat-o drept moştenire. Liuba Dimitriu a ştiut să iasă din Timpul menit ei şi să ajungă în Timpul nostrum. Ar fi bine ca acest volum de valoare să fie în fiecare bibliotecă din republică, deoarece creaţia ei ne îndeamnă să fim mai buni şi mai frumoşi la suflet…

Galina Trifan:

- Liuba Dimitriu a lăsat poeziile sale drept testament generaţiilor viitoare. Utilizarea simbolului crinilor demonstrează ca dânsa avea abilităţile şi potenţialul necesar pentru a deveni o poetă de valoare, de importanţă majoră în literatura romănă…

La încheierea evenimentului a avut loc o depunere de flori la mormântul Liubei Dimitriu. Unul din preoţii de la Biserica "Duminica tuturor sfinţilor" aflată pe teritoriul cimitirului Central de pe strada Armenească, a făcut un parastas în memoria răposatei.
Claudia Partole, moderatoarea evenimentului şi Eugenia Bejan, vice-director al Bibliotecii Naţionale pentru Copii «Ion Creangă » au mulţumit celor prezenţi la serata consacrată poetei Liuba Dimitriu.

Imagini la
http://ro.fotoalbum.eu/mihaicucereavii/a609064/slideshow

Publicăm câteva poezii din volumul “Crinii Basarabiei”, semnat de Liuba Dimitriu:

Chemarea Basarabiei

Vino, maica mea cea dragă!
Braţele mi le dezleagă,
Spală-mi rănile de sânge
Şi la sânu-ţi cald mă strange,

Că de-un veac tot rod cu dinţii
Lanţurile umilinţii,
Dar nu pot scăpa din ele,
Că-s prea mică şi sunt grele!..

Vino, maică, mai degrabă,
Pune fraţi-mi toţi la treabă,
Nistrul mai adânc mi-l sape
Şi de stepă-n veci mă scape!

Şi mai vino, maică sfântă,
Să-mi pui vălul cel de nuntă,
Visul tot mi-l împlineşte
Şi cu Prutul mă uneşte!

Mai 1920

Satul doarme…

Cu genunchii lângă gură
Şi cu pumnii strânşi sub cap
Satul doarme dus sub şură,
Pe când lupii groapa-i sap.

Întunericul le-ajută,
Stând la pândă după uşi;
Numai crucea pare mută,
Veghind somnul celor duşi.

Dar, în clipa când sunt gata
Să se-arunce-asupra lui,
Un cocoş surprinde gloata
Şi dă vestea cerului.

Şi la semnul crucii toate
Apele din somn tresar,
Spălând vatra de păcate
Şi cu crini umplând-o iar.

Tot ca ieri…

Tu, ce mi-ai deschis portiţa
Şi m-ai dus cu tine-n rai,
De ce mi-ai furat scufiţa
Şi-alta-n loc nu vrei să-mi dai?

Haide, Doamne, pune-mi scara,
Să cobor în leagăn iar,
Până nu m-apucă seara,
Că nu văd fără amnar.

Şi să-mi fac scufiţă nouă,
Cum nici când n-ai mai văzut,
Ca s-o pun şi-n somn să-mi plouă
Numai crini în aşternut!..

Chişinău, 1929

De ziua ta

De ziua ta, ce pot să-ţi dau
Mai mult decât altiţa
Cu trandafirii ce-nfloreau,
Când mi-ai furat guriţa?..

…Am răscolit în lung şi-n lat
Iubirea noastră vie,
Să-ţi fac un dar ca de-mpărat,
Cum mi-ai făcut tu mie.

De când mi-am spus că n-am să pot
Să zbor mai sus ca tine,
Că tu din cer cu rai cu tot
Ai smuls-o pentru mine,

Mi-am zis atunci, ca-n poala ei
Să-mi fie şi mormântul,
Că numai tu în ochii mei
Eşti cerul şi pământul!..

Tg.-Neamţ, 1 Ianuarie 1930

Cea din urmă primăvară

În fruze iar se-mbracă plopii
Şi iar mă cheamă mierla-n crâng,
Dar,,, ce folos!.. Când mâine snopii
Cu mâna mea n-am să-i mai strâng!

Şi cucul, şi privighetoarea
Îmi bat în geamuri… iar să viu,
Dar li-e târzie azi chemarea,
Că tot castelul mi-e pustiu…

În zidurile-i măcinate
Ecoul azi răsună a gol,
În porţi zefirul nu mai bate,
Iar florile îi dau ocol…

Tg.-Neamţ, Martie 1930


Vasile Căpăţână: Iubire născută din iubire


La Filarmonica Naţională „Serghei Lunchevici” din Chişinău a avut loc o serată de creaţie a poetului Vasile Căpăţână care a împlinit zilele acestea frumoasa vârstă de 65 de ani. Evenimentul a fost organizat de către Uniunea Scriitorilor din Moldova, Centrul Creştin Ortodox „Sf. Teodora de la Sihla” şi primăria comunei Sadova, Călăraşi.


La deschidere, în foaierul Filarmonicii, a fost inaugurată o expoziţie de artă plastică a sărbătoritului, despre care şi-au expus opiniile oaspeţii din Bucureşti Ion Andreiţă şi George Călin, menţionând faptul că poetul Vasile Căpăţână este înzestrat şi cu har de pictor.
După vizionarea expoziţiei, trecând în sală, artista Mariana Bahnaru, moderatoarea manifestării, i-a oferit cuvântul criticului literar Tudor Palladi, care a apreciat valoarea creaţiei, inclusiv a volumului „Iubire născută din iubire” (ISBN 978-973-1867-37-3, editura „Biodova”, Bucureşti, 224 pag.), accentuând faptul că Vasile Căpăţână „vine din adâncuri, din huma străbunilor” şi scrie din iubire faţă de aproapele său. Poetul găseşte hotarul dintre iubire şi durere, iar versul lui naşte armonie eternă în cugete. În viziunea criticului acest poet esenţial şi vertical este aidoma unui cosaş care coseşte de minune în ambele direcţii – de la dreapta la stânga şi de la stânga la dreapta, cu o gamă variată, iar cititorul, lecturându-i versul, îl simte astfel cum s-ar înfrupta de la un fruct, din miez, de la sămânţă.
Mai apoi Irina Curocica, Secreatar al ambasadei Ukrainei în RM, poetul Gheorghe Reabţov, prof. dr. Ion Mărgineanu au citit din versurile sărbătoritului, care au fost traduse în diverse limbi europene, iar Vasile Căpăţână a declamat câteva poezii tălmăcite în rusă de regretatul poet V. Şlionschi.
Vlad Zbârciog, Secretarul Uniunii Scriitorilor din Moldova, l-a felicitat cu un buchet de flori şi o diplomă, menţionând faptul că Vasile Căpăţână a trecut unicul Prutul ca să facă ceva pentru Basarabia şi a venit cu o serie de ediţii ale colecţiei „Ideal”, deocamdată 45 la număr, care nu sunt cu nimic mai prejos, ba uneori chiar la un nivel mai înalt, şi pot concura cu volumele de literatură românească, editate în ţară, afirmând că Dumnealui este un împlinit în mai multe domenii: poezie, pictură, regie, actorie, pedagogie, parapsihologie.
Poetul Vasile Nedelescu, ex-consilier municipal, a vorbit despre aportul deputatului Vasile Căpăţână din anii ”90 la trezirea conştiinţei naţionale întru izbânda dreptăţii noastre, care a contribuit, împreună cu colegii săi, la transferarea monumentului lui Lenin din centrul capitalei, la schimbarea denumirilor de străzi străine nouă, la separarea şcolilor şi grădiniţelor mixte, moldo-ruse etc.
Oaspeţii din ţară, scriitorii Ion Andreiţă, Ioan Barbu şi Vasile Groza, i-au înmânat Dlui Vasile Căpăţână Diploma de merit din partea Uniunii Scriitorilor din România şi invitaţia la Salonul Naţional de Literatură „Rotonda plopilor aprinşi”, ediţia 1 din Râmnicu-Vâlcea, care va avea loc în zilele de 11-14 mai, „drept frăţie de veac şi peste veac”, iar George Călin, preşedintele Societatăţii Culturale “Apollon” din Bucureşti, i-a donat Trofeul Societăţii Culturale “Apollon” pentru contribuţia remarcabilă în dezvoltarea şi promovarea valorilor culturale româneşti în anul 2010 şi câteva zeci de numere ale revistei “Apollon”, ediţie specială, consacrată sărbătoritului.
Rând pe rând pe scenă au evoluat poeţii Nina Josu, Ion Proca, Victor Ladaniuc, actorii Andrei Soţchi, Mihai Iorga, Ion Arachelu, compozitorii Marian Stârcea, Ile Valuţă, Iurie Andronic, interpreţii Daria Radu, Diana şi Veronica Valuţă, Elena Demirdgean, Anişoara Cotovici, Ion şi Eugen Gandrabura, Ion Spătaru, şi Theodor Câpăţână, fiul sărbătoritului, care i-au dedicat poezii şi au interpretat melodii pe versurile jubiliarului.
Apogeul seratei a fost momentul cănd Protoiereul mitrofor Ioan Ciuntu i-a binecuvântat slova, i-a dăruit o icoană cu chipul Maicii Domnului şi o diplomă, în unison cu întreaga sală în picioare, i-au intonat emoţionant tradiţionalul „Mulţi ani trăiască!”
Sărbătoritul a mulţumit mult gazda, coorganizatorii manifestării, partenerii media – Compania de Stat Teleradio Moldova şi Jurnal TV, publicul, prietenii, rudele, soţia, copiii, nepoata Inessa Căpăţână, sosită tocmai de la Alma-Ata, care l-au felicitat cordial cu buchete curcubeice de flori, l-au susţinut cu o vorbă caldă la această serată de creaţie de neuitat.

¤ ¤ ¤

Vasile Căpăţână este absolvent al Universităţii de Stat din Chişinău, Facultatea de Limbi Moderne şi de Artă Teatrală, 1968.
Deputat al Consiliului municipal Chişinău, preşedinte al Comisiei pentru învăţâmânt, ştiinţă, cultură şi culte, 1990-1994.
Absolvent al mai multor şcoli de Parapsihologie.
Deschide la Bucureşti S.C. Biodova Company S.R.L. cu Centrele de sănătate, de Limbi Moderne, de cultură şi editură, 1992.
Deschide prima şcoală de bioterapie şi psihosugestie din România. Primul Preşedinte al Fundaţiei Române de Cultură, bioterapie şi sugestie, 1993.
Debutează cu volumul de versuri „Mărul vieţii”, editura „Literatura artistică”, Chişinău, 1989. Mai apoi apar volumele „Icoana ta”, „Triunghiul iubirii”, „Izvoarele luminii”, „101 poeme”, colecţia „Ideal”.
Preşedinte al Asociaţiei Culturale Române „Ideal”.
Eminent al culturii din Republica Moldova.
Membru al Asociaţiei Artiştilor Plastici din România.
Membru al Uniunii Scriitorilor din România şi Republica Moldova.


¤ ¤ ¤

Publicăm mai jos poezia lui Vasile Căpăţână din volumul recent lansat

RUGĂ
         Mă rog de Tine... Grigore Vieru

(Muzică: Marian Stârcea)

Mă rog de Tine, Doamne,
Iubirea ca să vină
Prin primăveri şi toamne
Scăldată în lumină.

Mă rog, Doamne de Tine,
S-avem ce pune-n masă,
Iar zilele – mai pline
De cântec şi de viaţă.

Mă rog, de Tine Doamne,
Păzeşte-mi copilaşii
Să guste ei din poame
Cu bunii şi urmaşii.

Păzeşte-mi, Doamne, neamul
De răul ce-l apasă
Şi scaldă-l cu lumină
În suflet şi în casă.

Imagini la
http://ro.fotoalbum.eu/mihaicucereavii/a606802/slideshow
http://ro.fotoalbum.eu/mihaicucereavii/a606810/slideshow


Lansări de carte: în glumă şi în serios cu Efim Tarlapan

În incinta Biblotecii municipale „B. P. Hasdeu” din Chişinău a avut loc o manifestare culturală a umoriştilor basarabeni, la care au fost lansate volumele „Râsul pentru export” cu o prefaţă de George Corbu şi un „avertisment” de Ştefan Cazimir, „Râsul lumii, la români” (Antologie de epigramă universală) şi monografia „Daniel Ciugureanu, un prim-ministru al neamului nostru şi al neamurilor mele”, editura „Labirint”, toate trei semnate de scriitorul Efim Tarlapan.


În sala arhiplină s-au adunat scriitori, actori, elevi ai liceului „Vasile Vasilache”, rude şi prieteni, mai pe scurt - cei îndrăgostiţi de umor.

În deschidere, criticul literar Vitalie Răilean a prezentat publicului volumele recent apărute, oferind rând pe rând cuvântul acad. Mihai Cimpoi, criticilor literari Ion Ciocanu şi Lidia Grosu, doctorului în istorie, prof. univ. Ion Buga, prozatoarei Zinaida Cenuşă, actorului şi umoristului Gheorghe Urschi, primei stele a estradei basarabene, epigramiştilor Ion Diviza şi Gheorghe Bâlici, fabulistului Valentin Portas , Ion Popa, vărului scriitorului, Lidiei Culicovschi, directoarei Biblotecii municipale „B. P. Hasdeu” ş.a.

Prezint cititorului spicuiri din luările de cuvânt ale vorbitorilor:

Mihai Cimpoi:
- Umoristul Efim Tarlapan ne bucură cu zecile de volume şi antologii de epigrame, aforisme, parodii, editate până acum şi este un împlinit, deoarece vine în literatura română şi universală cu cărţi unice. Este un autor clasic, mai precis, clasicizat, care ne face de râs, adică ne face de râsul lumii în sensul bun al cuvântului. Felicitări!

Ion Ciocanu:
- Scriitorul Tarlapan a adus atâtea antologii în literatura română, cât n-a adus nimeni altul. Îi doresc şi în continuare să scrie atât de mult, atât de bine, dar dacă s-ar putea şi mai bine, cu atât mai bine!

Lidia Grosu:
- Apreciez creaţia lui Efim Tarlapan, în care critică vehement metehnele şi viciile omeneşti şi cele ale demnitarilor ce nu-şi respectă obligaţiunile faţă de popor. Creaţia dumnealui este optimistă şi-i cu parfum diplomatic.

Gheorghe Urschi:
- Mă bucură orice apariţie editorială a lui E. Tarlapan care ne face să râdem şi să fim mai sănătoşi. Deoarece râsul este cel mai eficace medicament pentru toate bolile omeneşti. Succes!

Ion Diviza:
- Efim Tarlapan a editat peste 15 antologii de epigrame, aforisme şi parodii şi este unul din cei mai mari antologatori de satiră şi umor, dacă nu chiar primul; el e satiricul ce nu scrie de dragul scrisului, ci loveşte drept în ţintă. I-am adresat mai demult o epigramă, căreia aş dori să-i dau citire acum: Când optzecistul moldovean / Îl arde cu blesteme, / Epigramistul Tarlapan / E verde-n orice vreme!

Gheorghe Bâlici:
- Nu am duelat cu Efim Tarlapan, dar i-am făcut o replică epigramatică la catrenul: Din ţigancă iese-o insă / Mică dar cu mâna-ntinsă / Către domn’ ginecolog: / Dă-mi şi mie-un ban, te rog! Iată catrenul meu: Mică, dar pe când cerea, / Şmecheră precum i-i felul, / Cu cealaltă mână ea / Moaşei îi şparli inelul.

Valentin Portas:
- Pe timpul studenţiei, când Efim Tarlapan publica câte o epigramă sau vreo parodie, unii se uitau chiorâş la el. Dar cu timpul dumnealui şi-a făcut o carieră de carte umoristică, care contribuie la însănătoşirea societăţii, deoarece fără de satiră şi umor societatea este serios bolnavă. Iar satira şi umorul este organul sau sistemul cel imunologic de care societatea are nevoie.

Ion Buga:
- Cartea lui Efim Tarlapan „Daniel Ciugureanu, un prim-ministru al neamului nostru şi al neamurilor mele”, este un început de monografie despre un martir care a asigurat actul Unirii din anul 1918. Basarabeanul Daniel Ciugureanu a fost prim-ministru al Republicii Democratice Moldoveneşti şi ministru în patru guverne ale României Mari, care a murit în 1950 din motive necunoscute, pe la Turda, în drum spre închisoare. Scriitorul E. Tarlapan, care este şi rudă cu acest om politic, ni-l redescoperă, ca să nu fie uitat şi ca să ştie despre el şi generaţiile care vin după noi.

Lidia Culicovschi:
- Scriitorul Tarlapan adună atâta lume în sală, cum nimeni altul. Om cu spirit, critică subtil viciile. Azi, de Ziua Bibliotecarilor, ne-a descreţit şi nouă frunţile cu umorul său rafinat. Felicitări!

La manifestare, parodistul Nicolae Hodină a recitat cu măiestrie „Scrisoarea Marinei către Anton”, imitându-l de minune pe umoristul Gheorghe Urschi. Valentin Portas i-a dăruit sărbătoritului un set de fotografii de pe timpul studenţiei, iar Igor Grosu i-a donat CD-ul său cu „Melodia de demult” , pe care recent l-a lansat.

În încheiere, Efim Tarlapan a recitat în premieră câteva epigrame, a mulţumit gazda şi audienţa pentru participare, oferind cititorilor săi autografe.

Imagini la

http://ro.fotoalbum.eu/mihaicucereavii/a602307/slideshow


Proprietatea intelectuală, la modul serios şi… umoristic

În ajunul Zilei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale (26 aprilie), în aula Universităţii Pedagogice de Stat „Ion Creangă” din Chişinău a avut loc o întâlnire a colaboratorilor Agenţiei de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a Republicii Moldova (AGEPI) cu studenţii şi profesorii acestei instituţii de învăţământ, scopul căreia a fost diseminarea informaţiei privind protecţia drepturilor de autor. Întâlnirea a fost organizată de către AGEPI şi catedrele de Limbă şi Literatură Română de la Facultatea de Litere.

La manifestare au participat Ion Diviza, redactor principal al revistei „Intellectus” de la AGEPI, Gheorghe Bâlici, reprezentantul Primăriei municipiului Chişinău, Direcţia social-umanitară şi relaţii interetnice, şi subsemnatul, care a lucrat în calitate de redactor la ambele instituţii, la revista „Intellectus” şi ziarul studenţesc „Tânărul Învăţător”.
Profesorul Petru Butuc, catedra de Limbă Română, a prezentat pe îndelete oaspeţii şi le-a oferit cuvântul.
Redactorul Ion Diviza a informat audienţa despre menirea instituţiei, a prezentat mesajul dlui Francis Gurry, Directorul General al Organizaţiei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale (OMPI) întitulat „Conturând viitorul”, precum şi un set de broşuri, buclete şi reviste editate de AGEPI, inclusiv revista „Intellectus”, care publică materiale ştiinţifice din domeniul protecţiei intelectuale, dar şi al dreptului, economiei, medicinii, tehnicii, chimiei, biologiei etc., şi revista „AGEPI-INFO”, care informează publicul despre evenimentele legate de activitatea Agenţiei, despre invenţiile de ultimă oră din ţară şi din străinătate.
Dl Ion Diviza a răspuns la o serie de întrebări ale auditoriului privind protecţia proprietăţii intelectuale şi a donat studenţilor şi profesorilor de la universitate setul de literatură, precum şi calendarele de buzunar, editate de AGEPI.
În partea doua a manifestării s-a trecut la tematica „neserioasă”, epigramiştii Ion Diviza, Gheorghe Bâlici şi subsemnatul prezentând o suită de epigrame, fabule, scheciuri, anecdote, care au fost apreciate din plin – cu aplauze şi hohote de râs.
La această „rundă” şi-au dat concursul şi gazdele manifestării. Dumitru Apetri, profesor la catedra de Literatură Română, a citit epigrame din creaţiile scriitorilor bucovineni Grigore Bostan şi Vasile Bogrea şi, „ca să nu se supere basarabenii”, a spus şi o epigramă de Efim Tarlapan. Petru Butuc, profesor la catedra de Limbă Română, a prezentat schiţa ”Capra”, o parafrază umoristică a poveştii marelui humuleştean Ion Creangă, care a descreţit frunţile ascultătorilor.
În încheiere, Petru Butuc, coorganizatorul acestei utile şi plăcute întâlniri, a mulţumit oaspeţilor pentru informaţia diseminată şi buna dispoziţie adusă în aula universitară.

Mihai Cucereavii

Imagini la
http://ro.fotoalbum.eu/mihaicucereavii/a600451/slideshow


Cosmonautului nr. 1 Iuri Gagarin

 

 

12 aprilie – Ziua Mondială a Aviaţiei şi Cosmonauticii
50 de ani de la efectuarea primului zbor pe orbita circumterestră cu racheta „Vostok-1”

L-a zămislit pe Om din lut,
Iar el spre stele a urcat.
Chiar Dumnezeu a rămas mut
Când lumea-n slăvi l-a ridicat!
Variante:
Pe Om l-a zămislit din lut,
Iar el în Cosmos a zburat.
Când lumea-ntreagă l-a urat,
Chiar Cel de Sus a rămas mut.

¤ ¤ ¤

L-a zămislit pe Om din lut,
Iar el spre aştri buzn-a dat.
Când lumea „Iura!” a scandat,
Chiar Dumnezeu a rămas mut.


1 Aprilie - Ziua lui Păcală

 

În ajunul zilei de 1 Aprilie, la Biblioteca „Alba Iulia” din sectorul Buiucani al municipiului Chişinău a avut loc o serată de umor, organizată de conducerea bibliotecii şi Asociaţia Epigramiştilor din Moldova, la care au fost prezenţi studenţi de la diverse instituţii de învăţământ din capitală. 

 

Cu această ocazie colaboratorii bibliotecii au pregătit o expoziţie de cărţi umoristice, în speţă, volume de umor donate bibliotecii de către membrii Asociaţiei, iar epigramistul şi pictorul Grigore Puică a venit la serată cu o miniexpoziţie de caricaturi, care a avut priză la spectatori.

În deschidere, Ion Diviza, preşedintele Asociaţiei Epigramiştilor din Moldova, a făcut o prezentare a ultimilor publicaţii periodice umoristice apărute în România şi a informat membrii cenaclului despre concursurile de umor organizate, punând la dispoziţia acestora condiţiile de desfăşurare a festivalurilor de epigramă.

În cadrul recitalului de umor şi-au dat concursul Ion Diviza, Gheorghe Bâlici, Vasile Rusu, Gheorghe Postolache, Teodor Popovici, Ştefan Agachi, Grigore Puică, Valentin Portas, Grigore Cotruţă, Valentin Guţu ş. a., care au prezentat spre deliciul publicului  mai multe  epigrame, fabule, anecdote şi schiţe umoristice pe cele mai diverse teme. Surpriza serii a fost medicul Silviu Cărăuş, care a prezentat din memorie un  florilegiu  de epigrame din creaţia lui Efim Tarlapan, Ion Diviza, Martin Loghin Alexeev, Gheorghe Bâlici ş.a.

Elena Roşca, directoarea Bibliotecii „Alba Iulia”, a mulţumit umoriştilor pentru sărbătoare pe care aceştia le-au prilejuit-o publicului şi personalului bibliotecii.

Publicăm mai jos câteva creaţii de la această serata de umor. Lectură plăcută!

 

Gheorghe BÂLICI

 

FEMEIA

Nu are porţi, nici ziduri ferecate

Sub cer aromitor curgând spre rai,

Dar este totuşi unica cetate

Pe care-o cucereşti şi te predai...

 

DUBLĂ FERICIRE

Îmi vine soacra mea în ospeţie

Adeseoori cu încă vreo amică –

Nevoia, iată, după cum se ştie,

Nu vine niciodată singurică.

 

Ion DIVIZA

 

REVOLTA LUI ADAM

De când a fost lipsit de-o coastă,

Spre Ceruri strigă cu tupeu:

Mi-ai dat, Părinte, o nevastă…

Să te ferească Dumnezeu!

 

RĂTĂCIRE ISTORICĂ

Zbierând, mioarele din turmă

Bezmetice pe şesuri trec;

Dă, Doamne, mintea de pe urmă

În capul primului berbec!

 

Teodor POPOVICI

 

FAMILIE „BUNĂ”

Minciuna, azi, cu şefii stă la masă,

Cu ei stă şi hoţia, lăcomia,

Toţi împreună fac o „bună” casă,

Căci e prezentă permanent prostia.

 

ÎMPRUMUT

Vecinul meu, dator cu bani,

Nu mi-i mai dă de câţiva ani

Şi-acuma viaţa mi-i un chin:

Nu am nici bani şi nicii vecin!..

 

Grigore PUICĂ

 

SOACRA

Cu soacra mea, nu-i de mirare,

Chiar de la nuntă nu mă-mpac.

Aici mai fac o precizare:

Şi fiică-sa e tot un drac!

 

CUIUL LUI PEPELEA

Nepoata mea nu-i fată mare

Şi cu Pepelea doar s-ar da...

Mai mulţi o vor în cheotoare

Când cuiul e-n... Italia.

 

Ştefan AGACHI

 

DECLARAŢIE

Corupţiei din satul meu

Eu sfânt război i-am declarat,

Dar iată că oftez din greu:

Cu fraţii mei, cum să mă bat?!

 

REMUNERAŢII

Au câştigul moderat

Poliţiştii rutieri:

Leafa numai de la stat,

Premii doar de la şoferi.

 

Valentin PORTAS

 

RUGINA ŞI FIERUL

Rugina-i zise fierului:

-           Hai să prietenim!

Şi fierul se lăsă înduplecat,

Acord de amiciţie-au semnat,

În care fierul se obliga rugina

Să o respecte ca pe o regină.

Şi rugina tot îndatoriri şi-a luat –

Să fie fierul ocrotit şi protejat.

Trecut-au ani. Rugina a-nflorit,

Iar fierul, ros de ea, a ruginit.

---

Morala, sper, e clară: nu grăbiţi

Cu un viclean să vă-mprieteniţi.

 

Mihai CUCEREAVII

 

VORBĂ MULTĂ...

De la bătrâni am învăţat

Că vorbă multă-i sărăcia omului,

Dar azi proverbul s-a schimbat

Şi este bogăţia Telecom-ului.

 

1 APRILIE – ZIUA LUI PĂCALĂ

Azi vă servim, de Ziua lui Păcală,

C-o traistă de umor fără pereche

Şi-l păcălim pe fratele Tândală

Că gluma-i mângâiere la ureche.

 

Imagini la

http://ro.fotoalbum.eu/mCucereavii/a596654/slideshow

 

Gala colecţiei de poezie “IDEAL-2010”

 

La Filarmonica Naţională “Serghei Lunchevici” din Chişinău în preajma Zilei Unirii a avut loc Gala colecţiei de poezie “IDEAL-2010”. Manifestarea   a fost organizată de către Uniunea Scriitorilor din Moldova în cooperare cu Primăria municipiului Chişinău, Societatea culturală “Apollon” şi Editura “Biodova” din Bucureşti, România.

 

La deschidere, părintele Ioan Ciuntu a menţionat importanţa evenimentului, spunând că a venit aici cu seninătate în suflet ca să consfinţească această manifestare culturală. După minutul de reculegere în memoria scriitorilor plecaţi în eternitate, editorul şi poetul Vasile Căpăţână a prezentat publicului cele “101 poeme” ale poeţilor Grigore Vieru, Ion Andreiţă şi Radu George Serafim (Bucureşti), Vasile Tărâţeanu şi Ilie Zegrea (Cernăuţi), Florian Saioc (Tg. Jiu), Viorel Dinescu (Galaţi), George Coandă (Târgovişte), Vlad Zbârciog, Leo Butnaru, Nicolai Costenco, Gheorghe Vodă, Galina Furdui, Ion Vieru, Emil Loteanu, Mihail Ion Ciubotaru, (Chişinău),  Victor Voinicescu (Paris) şi antologiile: “101 epigramişti români “ în care au fost publicate epigramele celor 30 de basarabeni şi bucovineni şi Colecţia de poezie “IDEAL-2010”, în total – 20 de volume.

 Editorul a amintit audienţei că anul trecut la Chişinău au fost lansate “101 poeme” ale poeţilor Ion Vatamanu, George Călin (Bucureşti), Arcadie Suceveanu, Anatol Ciocanu, Vasile Căpăţână, Nicolae Dabija, Ion Hadârcă, Nina Josu, Valeriu Matei, Leonida Lari, Victoria Milescu (Brăila), Renata Verejanu.

 V. Căpăţână a mulţumit Colegiul de redacţie din care fac partre acad.  Mihai Cimpoi, acad. Nicolae Dabija şi Radu Gârneci şi a menţionat că această colecţie e deschisă şi pentru alte nume. În continuare se va întregi şi va avea un caracter integru, că  în anul curent planifică să editeze poezile poeţilor: Liviu Damian, Anatol Codru, Vasile Leviţchi, Vitalie Tulnic, Steliana Grama, Andrei Strâmbeanu, Andrei Burac, Nicolae Esinencu, Nicolae Mătcaş, Vasile Nedelescu, Vasile Groza, Tudor Palladi, Florentin Popescu etc.

 În continuare, Mariana Bahnaru, moderatoarea manifestării, a oferit cuvântul autorilor volumelor lansate cât şi invitaţilor de onoare. Rând pe rând şi-au dat concursul poeţii Arcadie Suceveanu, Nicolae Dabija, Galina Furdui, Vlad Zbârciog (Chişinău), George Călin, Vasile Groza, Radu George Serafim (Bucureşti)  epigramiştii Gheorghe Bâlici, Ion Diviza (Chişinău), Nicolae Puiu Iliescu (Urziceni).

 Poetul Arcadie Suceveanu în alocuţiunea sa a apreciat munca editorului că readuce în circuit valorile spirituale basarabene care astăzi nu sunt atât de binecunoscute în spaţiul cultural românesc şi acum cu această colecţie ne putem prezenta în faţa criticii literare româneşti şi ne putem reintegra cu toată mândria în acest spaţiu al neamului. Această colecţie repară fisurile din spaţiul nostru cultural, iar idealul Unirii continuă să fie viu şi triumfător.

 Poetul-academician Nicolae Dabija în discursul său a apreciat contribuţia lui Vasile Căpăţână la editarea volumelor lansate şi a venit cu ideea că ar fi binevenit faptul ca aceste cărţi să fie editate cu tiraje mai mari ca să ajungă în toate bibliotecile României. Vorbind despre poezie, dumnealui a accentuat faptul că 75 la sută din Biblie este scris în versuri şi exprimându-se metaforic în glumă şi în serios, constată că Raiul vorbeşte în versuri, iar Infernul – în proză. Dar la noi tot românul e poet. Avem destule talente şi nume notorii în literatură, deaceea poezia basarabeană nu are complexe. Din discuţiile avute cu un poet francez reiese: capitala Poeziei ar fi Chişinăul şi nu Parisul, deoarerce şi tirajele volumelor de poezie editate la noi sunt  cu mult mai mari decât cele din occident.

 Actorii Mariana Bahnaru, Nicolae Jelescu, Mihai Iorga, Andrei Soţchi, Vasile Căpăţână au citit versuri din creaţia poeţilor regretaţi şi a celor care nu au putut să vină la lansare, spre exemplu: Ion Vatamanu (“Ideal”), Grigore Vieru (“Legământ”), Gheorghe Vodă (“Graiul”), Nicolai Costenco (“Luceafărul”), Vasile Tărâţeanu (“Dulce-amar de Bucovina”), Florian Saioc (“Rugăciune”),  Ion Andreiţă (“Trandafir de la Moldova”) ş.a.

 Recitalul de poezie a fost intercalat cu  un buchet de melodii ale compozitorilor Marian Stârcea, Saveliu Cojocaru, Ilie Valuţă, Valeriu Cornea,  interpretate de maeştrii estradei, printre care Diana Valuţă, Elena Demirdgean, Mariana Cepraga, Iurie Andronic (”Limba noastră cea română”, “Femeia mea”, “Doar inima”, “Ţăranii ţi Unirea”, “Ceasul bate…”, “Pe cărarea toamnei”) ş.a.

 George Călin, conducătorul Societatăţii culturale “Apollon” din Bucureşti şi preşedintele Consiliului Naţional al drepturilor copilului din România, a menţionat faptul că în anul curent Nicolae Dabija este nominalizat pentru Trofeul Societăţii Culturale “Apollon” pentru contribuţia sa remarcabilă în dezvoltarea şi promovarea valorilor culturale româneşti.

 În încheiere, editorul Vasile Căpăţână a mulţumit organizatorilor manifestării, partenerilor mass-media: Companiei Teleradio Moldova şi Jurnal TV, cât şi familiilor lui Grigore Vieru şi Ion Vatamanu prezenţi în sală, profesorilor şi elevilor Liceului “Grigore Vieru” din comuna Iurceni, raionul Nisporeni, studenţilor de la diverse instituţii de îvăţământ superior din capitală care s-au înfruptat cu sete şi dor de poezie şi muzică la acest eveniment cultural de neuitat.

 

Imagini la

 http://ro.fotoalbum.eu/mCucereavii/a595032/slideshow

 

Strâmbă-Lemne sau 2011 – Anul Internaţional al (furtului) Păduri

 

 În ţara lui Barbă-Cot

 Din codru lemn se fură.

 La suspuşi le este-n cot

 Că Legea nu e dură!..

 

Variantă:

 

 Conduce ţara Barbă-Cot,

 Iar Strâmbă-Lemne fură.

 La guvernanţi le este-n cot -

 Doar Legea îi îndură.

 

Tudor Gorgos: LA PRAGUL DESTĂINUIRII

 

În preajma Zilei de 8 Martie la Biblioteca “Târgovişte” din sectorul Buiucani al municipiului Chişinău a avut loc lansarea cărţii de versuri “La pragul destăinuirii”, semnată de Tudor Gorgos, un matematician îndrăgostit de Poezie.

La serată au venit să-l susţină prieteni şi pământeni, cei dragi sufletului, scriitori, medici, profesori, studenţi, liceeni.

La începutul manifestării culturale a fost inaugurată o expoziţie de pictură şi caricatură, consacrată Zilei Internaţionale a Femeilor, realizată de Valentina Lozoveanu  şi Grigore Puică.

În continuare, Ion Cuzuioc, preşedintele cenaclului literar “La Târgovişte” a prezentat audienţei cartea de versuri “La pragul destăinuirii”, menţionând faptul că în ea sunt publicate mai multe poezii la diverse capitole, cum ar fi: “Femeia-i cânt şi poezie”, “Din dragoste şi pentru dragoste trăim”, “Credinţa de creştin”, “Viaţa vine, viaţa trece…”  ş.a. Dumnealui a subliniat că în poeziile poetului Tudor Gorgos e reflectată dragostea faţă de femeie, iubită şi mamă şi se încadrează în cadrul sărbătorii respective pe care azi o marcăm.

Pe marginea cărţii şi-au expus opiniile Larisa Ungureanu, critic literar, Ecaterina Chirvas, profesoară de muzică, Ion Diviza, Gheorghe Postolache, Constantin Dragomir, scriitori, Ion Negură, profesor la liceul “Ciprian Porumbescu”, Ion Arteni, medic, Ion Croitoru, profesor de arte plastice, Aurel Pascari şi Petru Papadie, elevi ai liceelor “Dante Alighieri” şi “Orizont” din capitală.

Iată căteva spicuiri din luările de cuvânt ale vorbitorilor:

 

Larisa UNGUREANU:

-         “La pragul destăinuirii” este o carte bine gândită, cu o gamă variată, scrisă pe înţelesul tuturor, o carte simplă, durută. Poezia este  pură, naivă pe alocuri, dar sinceră şi curată. Şi grafica cărţii e realizată la nivel, bucură ochiul. Felicitări!

         

Ion DIVIZA:

-         Se vede că poeziile sunt scrise de un pedagog, au un caracter didactic şi se bazează pe folclor. Autorul îmbină în versul clasic stilul liric cu cel satiric, critică situaţiile condamnabile din societate. Este o carte frumoasă la o vârstă frumoasă, când s-a concretizat şi s-a cristalizat o anumită concepţie despre viaţă. Cred că această carte o să-şi găsească cititorul.

 

Ecaterina CHIRVAS:

-         Am citit cartea cu deosebită plăcere. În versurile sale autorul pune accentul pe valorile omeneşti. Ca profesor de muzică vreau să remarc titlurile poeziilor care pot fi folosite ca texte  pentru romanţe: “Mama”, “Am văzuto-n vis pe mama”, “Cade frunza”, “O, dorul meu”, “Ce bine-i că te am”, “Te aştept”, “Jurământ” ş.a.

 

Gheorghe POSTOLACHE:

-         Este o carte trăită, neinventată, se citeşte uşor. Lecturând poeziile ce descriu viaţa satului, mi-au răscolit în memorie amintirile din copilărie.

 

Ion ARTENI:

- Mi-am regăsit în carte copilăria. Poeziile despre tată şi mamă îţi aprind dorul. Iar cele despre foamete şi vremuri grele  te pun pe gânduri. Am observat că în poeziile satirice autorul ia în derâdere metehnele omeneşti, printre care şi invidia.  Îi doresc succes şi în continuare, iar poezia dumnealui  să aibă cât mai mulţi cititori.

Epigramiştii Ion Diordiev, Grigore Drăgan, Ion Diviza, Grigore Puică şi subsemnatul i-au dedicat catrenele:

 

La lansarea cărţii “La pragul destăinuirii”

 

Ion DIORDIEV:

“La pragul destăinuirii”,

Profundă, înţeleaptă carte.

Ne-ndeamnă – mierea iubirii

S-o absorbim şi mai departe.

 

Grigore DRĂGAN:

Mă bucur, Tudore, te strădui –

La prag de casă te destăinui;

Te sfătui azi, de-ai să doreşti

Şi-n beci să te destăinuieşti.

 

Ion DIVIZA:

Când vrei să te destăinuieşti,

Având la limbă gâdilici,

Te rog în beci să poposeşti,

Iar după asta… în gârlici.

 

Grigore PUICĂ:

Sfios ajuns la Muză-n prag,

La vârsta ta fertilă şi frumoasă,

Eu, Tudore, te-ndemn cu drag:

Mai fă un pas şi-i intră-n casă.

 

 

Mihai CUCEREAVII:

Autorul ne-a mărturisit

La pragul cel destăinuit

Că versu-n carte-i încărcat –

La cititori vine cu-n sfat…

 

Mai apoi, actorul Sandu Aristid Cupcea a recitat poezia “Mama”, iar interpretul Iulian Caranfil a cântat câteva cântece, printre care şi cunoscuta “Melancolie”, ambii fiind apreciaţi cu aplauze furtunoase din partea publicului.

Ludmila Plopa, directoarea Bibliotecii “Târgovişte” i-a decernat sărbătoritului tradiţionala  diplomă, iar soţia Oxana, împreună cu fiica Cristina şi fiul Dumitru i-au dăruit un buchet de flori. Cei prezenţi s-au ales cu câte o carte şi un autograf din partea autorului.

 

T. Gorgos a mulţumit audienţa pentru serata organizată, a felicitat sexul frumos cu ocazia Zilei de 8 Martie şi a înmânat câte o floare fiecărei doamne şi domnişoare din sală.

 

                   ¤ ¤ ¤

 

Tudor Gorgos este absolvent al facultăţii de fizică şi matematică a

Universităţii Pedagogice de Stat “Ion Creangă” din Chişinău. A activat în calitate de profesor de matematică în localitatea de baştină Nisporeni, în prezent - om de afaceri în Chişinău. Este pasionat şi de literatură, mai ales de poezie. În 2008 i-a apărut prima carte, întitulată “Poezia-i ca şi dorul”. Recent a lansat volumul de versuri “La pragul destăinuirii”, 176 pag., ISBN 978-9975-51-174-2, editura “Pontos”.

 

Propun cititorului două poezii din cartea recent apărută:

 

Tudor GORGOS:

 

MAMA

 

Cine-i cea mai scumpă-n lume?

Nu e greu ca să-ţi dai seama.

Cine ţi-a dat viaţă, nume,

Dacă nu iubita mamă?!

 

Mama te-a adus pe lume,

Te-a crescut la sânul ei,

Te-a-nvăţat să-ţi alegi drumul,

Să rezişti în anii grei.

 

Ochii mamei îţi zâmbesc,

Când îţi merge şi-ai succes,

Lacrimile-o podidesc,

Dacă-n viaţă nu ţi-a mers.

 

Mama te aşteaptă-n prag,

Când te-ntorci din pribegie

Şi la pieptul ei cu drag,

Ca pe-un prunc ea te mângâie.

 

JURĂMÂNT

 

Femeie, azi e Ziua ta,

Eu te iubesc cu pietate,

Voiesc dar prin urarea mea –

De bine şi de sănătate,

 

De-a pururea a te urma,

Căci cea mai dragă-mi eşti fiinţă,

Eu îţi consacru viaţa mea

Şi-a jurământului credinţă.

 

Se scutur miile de flori,

În calea vieţii Dumitale

Şi cu ai dragostei fiori

Te-acopăr cu a lor petale.

 

În feerii de sărutări,

De la obraz pân” la picioare,

În faţa ta aştern cărări

De flori cu zâmbetul de soare.

 

Las” să-nflorească-n orice zi,

Dulci zâmbete pe-a tale buze

Şi-n dragoste mereu de-ami fi

Cea mai aleasă dintre muze.

 

Imagini la

http://ro.fotoalbum.eu/mCucereavii/a587977/slideshow

 

Festivalul Internaţional de muzică "Mărţişor-2011"

 

1 martie. La Palatul Naţional din Chişinău a fost inaugurată cea de-a 45-a ediţie a Festivalului Internaţional de muzică "Mărţişor-2011" cu genericul – Est şi Vest: Interferenţe culturale. La ediţia jubiliară participă artişti şi formaţii notorii din 15 ţări, inclusiv: România, Germania, SUA, Spania, Italia, Polonia, Azerbaidjan, Georgia, China, Rusia, Belarus, Lituania ş.a.
În prima zi a festivalului, la deschiderea manifestării, Marian Lupu, preşedintele Parlamentului şi Preşedintele-interimar al Republicii Moldova a urcat pe scenă cu fetiţele Lori şi Betti. Ele au venit cu un mărţişor din baloane colorate în alb şi roşu, care a fost ridicat pe fundalul scenei. În continuare, în alocuţiunea sa Marian Lupu a menţionat importanţa evenimentului pentru cultura noastră, a mulţumit pentru sprijinul financiar acordat la organizarea festivalului de către Fondul Interstatal de Colaborare Umanitară a ţărilor-membre CSI şi a dorit tuturor ca spiritul primăverii să ne însoţească tot anul.

Mai apoi, pe scena palatului şi-au dat concursul: orchestra Simfonică Naţională a Companiei “Teleradio Moldova” , director artistic şi prim dirijor Gheorghe Mustea, orchestra Naţională de muzică populară “Lăutarii”, director artistic şi prim dirijor Nicolae Botgros, ansamblul de dansuri populare “Transilvania” , România , ansamblul Academic Naţional de dansuri populare “Joc”, director artistic şi prim maestru de balet Vladimir Curbet, clubul de dansuri sportive “Codreanca”, condus de Svetlana şi Petru Gozun, formaţiile: “Catarsis”, “Akord”, “Trigon”, corul Sălii cu Orgă dirijat de Ilona Stepan, trupa de balet a Teatrului Naţional de Operă şi Balet, maestru de balet Olga Guriev.

De asemenea, au evoluat soliştii: Mihai Munteanu, Lilia Şalomei, Iurie Gâscă, Igor Ţurcanu, Maria Ţonina, Lidia Bejenaru, Nicolae Ciubotaru, Adriana Ochişanu, Ion Paladi, Nelly Ciobanu, Gheorghe Ţopa, Nicolae Glib, Olia Tira, Sergiu Kuzenkoff, Cristina Croitoru, Alexandru Manciu, Moldova, Victor Babarâkin, Belarus, Ramiz Guliev, Azerbaidjan.

Spectatorii au audiat cu deosebit interes şi recitalul poetic „Odă Mărţişorului”, prezentat de Natalia Pânzaru, Snejana Rudenco, Ina Surdu, Draga-Dumitriţa Drumi şi Oxana Baciu.

La manifestare au evoluat tinerii Yang Shengchang şi Chen Baojun din Republica Populară Chineză, care au interpretat cu măiestrie câteva cântece şi melodii chinezeşti la diverse instrumente muzicale.

Printre spectatori se afla şi compozitorul Eugen Doga, care a fost felicitat cu un buchet de flori cu prilejul Zilei de naştere de către Andrei Porubin, prezentatorul manifestării, deoarece maestrul s-a născut chiar la 1 martie.

Această ediţie cultural-artistică va avea loc pănă pe data de 10 martie și se va desfășura la Palatul Național, Teatrul de Operă și Balet, Filarmonica Națională ”Serghei Lunchevici”, Sala cu Orgă din Chişinău, unde vor fi organizate mai multe concerte de muzică uşoară, populară, academică şi jazz, cât şi în alte oraşe ale republicii.
Imagini la

http://ro.fotoalbum.eu/mCucereavii/a587046/slideshow


MĂRŢIŞOR – SIMBOL AL PRIMĂVERII
La inima domniţei,
Un mărţişor – alb şi roşu -
Simbol al Renaşterii.

 

¤ ¤ ¤

 

Două perle,
Soarele şi Luna –
Drept inimă.

 

¤ ¤ ¤

De la omul drag,
Talismanul Iubirii –
Lângă inimă.

 

 

EUROVISION-2011, Chişinău, 26 februarie

 Formaţia Zdob şi Zdub va pleca la Dusseldorf
 

 La Chişinău pe 26 februarie a.c.  s-a desfăşurat Finala Naţională Eurovision-2011, la care au participat 25 de concurenţi.  În baza deciziiei  juriului şi a televotingului a fost desemnat câştigătorul. 

 Republica Moldova va fi reprezentată la Eurovision de formaţia  Zdob şi Zdub cu melodia "So lucky", care  a ieşit învingătoare în preselecţia naţională.

 Semifinalele „Eurovision 2011” vor avea loc în oraşul Dusseldorf, Germania, pe 10 şi 12 mai, iar Marea Finală - pe 14 mai. 

 Va fi  pentru ei a doua  participare la concursul european al cântecului, deoarece în 2005, Zdob şi Zdub ne-au reprezentat ţara la Eurovision cu "Bunica bate toba", obţinând locul şase.

 Pe 26 februarie formaţia "Zdob şi Zdub" a ieşit pe scenă, purtând pe cap nişte  căciuli gigantice, originale, confecţionate de bunica şi bunelul din Văleni, care i-au adus noroc, obţinând 10 puncte din partea juriului  şi 10 puncte din partea publicului.

 În clasamentul final pe locurile doi şi trei s-au situat Pasha Parfeni cu "Dorule" şi Natalia Barbu cu "Let Me Jazz".

 Interpreta Karizma a devenit favorită a publicului cu piesa „When Life is Grey”, obţinând în urma televotingului 12 puncte  şi  numai un singur punct din partea juriului.

 

Imagini la

http://ro.fotoalbum.eu/mCucereavii/a586346/slideshow
http://ro.fotoalbum.eu/mCucereavii/a586366/slideshow


Epigrama: definiţie

 

Minte de la o cochetă
N-ai de unde să aştepţi.
Epigrama-i o tabletă
Şi-o înghit doar cei... deştepţi.

¤  ¤ ¤

 

Epigrama nu-i cochetă,

De la ea poantă aştepţi.

I-amară, ca o tabletă -

O înghit doar cei deştepţi.

 

UMORUL

 

Cei ce nu-nţeleg umorul,
Dau în sfaturi cu piciorul.
Să nu instruieşti un prost
Că povaţa-i fără rost!

¤ ¤ ¤

 

Umorul de calitate
E pentru cei deştepţi.
De la cei proşti rezultate
Nu face să aştepţi...
Strigături la... ceruri  ¤  Catrene

 

 UNA PROMIT, ALTA FAC

Lumea noastră piere,

Tineri fug din ţară,
Cei de la putere
Ne fac viaţ-amară!..

CU ZĂHĂRELUL...

A scumpit şi zahărul,

Viaţa ni-i amară
C-aşa ştie mahărul
Să conduc-o ţară!

SFÂRŞITUL... CORUPŢIEI.

CU ASTA, BASTA!

Panică la vamă,

Zboară portofele,
Chiar şi nicio cramă
Nu-i ajută, lele!

ANUL 2012 - APOCALIPSA?

Vine-Apocalipsa?

Globu-ntreg vuieşte.
De Zeu ducem lipsa:
„Doamne, miluieşte!”

Amin!
VOCE DE ÎNGER

 

(Lui Narcis Iustin Ianău, participant la concursul "Românii au talent")

 

Şocaţi de talentul tău,

Amicii nu fac glume,

Doar eşti Stea de la Bacău

Şi Prim tenor în Lume!

 

Variante:

 

Vocea de Înger şi cei amuţiţi, cu gura-căscată

 

Ai adus Lumină-n hău,

Nu te temi de glume,

Eşti o Stea de la Bacău,

Cuceritor de … Lume!

 ¤ ¤ ¤

Şocaţi de talentul tău,

Nu mai facem glume.

Eşti o Stea de la Bacău -

Te admir-o Lume!
Imagini la

http://ro.fotoalbum.eu/mCucereavii/a584638/slideshow

 

 

ÎNDRĂGOSTITUL – JERTFA IUBIRII
Lui Vladimir Halipli, autor al romanelor „Apostolul iubirii” şi „Raiul suferinţelor iubirii”

 

Cocorul rămas de stol

E jalnic, fără grai.

Al dragostei Apostol

Te chinuie şi-n... Rai!

 

 

EPIGRAMIŞTI ŞI POEŢI ROMÂNI
Lansare de carte la Chişinău

La sfârşitul lunii mai la Chişinău s-au desfăşurat două manifestări culturale de amploare, organizate de Uniunea Scriitorilor din Moldova în cooperare cu Asociaţia Culturală Română “Ideal” şi Societatea Culturală “Apollon” din Bucureşti, România.

Pe 26 mai în Sala cu Cămin a Uniunii Scriitorilor din Moldova a avut loc lansarea antologiei “Epigramişti români”, apărută în Colecţia IDEAL la editura “Biodova”, Bucureşti, 2010. În volumul sub numărul 13 au fost incluşi 101 epigramişti români din Ţară şi de pretutindeni, - din Canada, Elveţia, R. Moldova, Serbia, SUA şi Ucraina. Epigramele au fost seclectate de George Zarafu, recunoscutul exeget al genului, autorii fiind plasaţi în volum în ordine alfabetică.
Acad. Mihai Cimpoi, moderatorul manifestării, a prezentat publicului antologia de epigrame,accentuând că în Cuvântul de însoţire a lui George Corbu, Preşedinte al Uniunii Epigramiştilor din România, au fost evidenţiaţi epigramiştii din R. Moldova: Efim Tarlapan, Victor Macarevici, originar din Basarabia, dar stabilit cu traiul la Bucureşti după 1940, Grigore Vieru ş.a.
Editorul şi poetul Vasile Căpăţână de la Asociaţia Culturală Română “Ideal”, în alocuţiunea sa a precizat că în acest volum sunt incluşi 102 epigramişti, dintre care circa 30 de basarabeni, abordând teme specifice acestui colţ rupt de ţară. Editorul a menţionat că pe viitor planifică traducerea volumului de epigrame în câteva limbi: engleză, rusă, germană etc.
Ion Diviza, preşedintele Asociaţiei Epigramiştilor din Moldova a remarcat faptul că datorită festivalurilor şi concursurilor naţionale de epigramă organizate în România şi la noi în republică ne apropie, ne unesc, deoarece prin aceste manifestări ne conectăm din ce în ce mai mult la spaţiul cultural european. Iar volumul de faţă e o dovadă în plus a veridicităţii cuvintelor de mai sus.
Datorită faptului că în ultimul timp revigurează fabula, I. Diviza a subliniat că ea va fi inclusă la festivalurile şi concursurile naţionale de umor care se vor organiza în viitor.
Scriitorul Andrei Burac a pus în faţa epigramiştilor următoarea întrebare: “De ce printre epigramişti nu-s tineri, că majoritatea din ei sunt în etate?!”
La această întrebare i-au răspuns umoriştii Efim Tarlapan, Ion Diordiev, Valentin Portas, menţionând faptul că tinerii sunt lirici, romantici din fire, că epigrama vine după ce scriitorul acumulează un pic de experienţă de viaţă. După cum criticul literar sau fabulistul nu poate fi un tânăr neexperimentat, aşa-i şi-n epigramă. Sunt excepţii de la regulă, dar în realitate avem puţine exemple concrete.


La lansare Valentin PORTAS a dat citirii catrenului:

La apariţia volumului “101 Epigramişti români”

În cartea cea epigramistă
E zarvă – mare tărăboi:
Se zice, cel mai bun pe listă
E numărul 102.

Când m-am uitat să văd cine figurează sub acest număr în volum, l-am găsit pe George Zarafu – aşa că V. Portas nu a greşit prin nimic cu poanta lui reuşită.
Epigramiştii i-au mulţumit lui V. Căpăţână pentru volumul recent editat - un prilej de bucurie şi optimism pentu toţi umoriştii şi cititorii genului, dorindu-i în continuare noi realizări editoriale.

Imagini la http://ro.fotoalbum.eu/mCucereavii/a477504



Plasez câteva epigrame ale autorilor prezenţi în noua antologie şi la lansare:

Mihai CIMPOI:

DUPĂ 20 DE ANI
DE LA PODUL DE FLORI
Moldoveanul cel cu piatra-n sân
Doar pe jumătate-a fost român…
Azi, când fără ţară nu mai poate,
Este un român şi jumătate!

Efim TARLAPAN:

STATELE
Chişinău şi Bucureşti
Două state româneşti,
Ar fi foarte fericite
De-ar fi… Statele Unite.

Gheorghe BÂLICI

NIVEL DE TRAI
În ţara mea de tot umilă,
Unde corupţia-nfloreşte,
Trăieşte omul şi din milă,
Dar milă-mi-e de cum trăieşte!

Ion DIORDIEV

LA MEDIC
- Doctore, e prea de tot,
- Vecinul poate, eu nu pot!
- Şi tu crezi povestea asta?
- Păi mi-o confirmă chiar nevasta.

Ion DIVIZA:

HOŢII LEGALI
Din tot ce parlamentul drege,
E clar un lucru pentru toţi:
Mai lesne intră hoţii-n lege,
Decât să intre legea-n hoţi.

Efim BIVOL

CONCESII
Strigă unu-n Piaţa Mare:
Vrea poporul de mâncare!
Parlamentul se adună
Şi-i urează “Poftă bună!”

Ion CUZUIOC

UNIRE
Nimeni n-o să ne despartă,
Chiar şi ne-npliniţi în lefuri,
Căci avem aceeaşi soartă –
Ca să fim uniţi la chefuri.

Teodor POPOVICI

SOARTĂ
Cum nedreptatea n-o accept,
Eu vreau coloana să-mi îndrept.
Dar nu-s în stare, din păcate –
Prea mulţi mi s-au urcat în spate.

Titus ŞTIRBU

ÎN FAŢA CASEI GUVERNULUI
Ce folos de oameni mari
Din mândreţea de clădire
Când au plus la ochelari
Şi-s cu minus la gândire.

Mihai CUCEREAVII:

SEMIADEVĂRUL –
SĂMÂNŢA RĂULUI
Naivul Adevăr, îndrăgostit
De o simpatică Minciună,
O lume întreagă a otrăvit –
Cu fructul lor… de la tribună.

* * *

O SUTĂ ŞI UNA DE POEME


A doua manifestare a avut loc pe 28 mai în Sala de festivităţi a Uniunii Scriitorilor din Moldova. Aici au fost lansate “101 poeme” ale poeţilor Ion Vatamanu, George Călin, Bucureşti, Arcadie Suceveanu, Anatol Ciocanu, Vasile Căpăţână, Nicolae Dabija, Ion Hadârcă, Nina Josu, Valeriu Matei, Leonida Lari, Victoria Milescu, Brăila, Renata Verejanu, Grigore Vieru şi “Antologia Colecţiei de poezie IDEAL-2009”.
În holul Uniunii Scriitorilor a fost inaugurat un vernisaj de pictură, sculptură şi tapiserie. Panglica expoziţiei a fost tăiată de acad. Mihai Cimpoi, preşedintele USM. Poeţii, scriitorii şi actorii invitaţi la lansare au vizionat lucrările mai multor autori din România, Turcia şi R. Moldova, printre care Neculai Hilohi, Natalia Niş, Constantin Sinescu, Ion Hultoană, Mazahir Avşar, Vasile Căpăţână, Natalia Procop, Elvira Cemortan-Voloşin, Iraida Ciobanu, Grigore Sultan, Vitalie Hristov ş.a.
Gala lansării volumelor a fost deschisă de către acad. Mihai Cimpoi, care a menţionat faptul că această lansare de carte e binevenită, deoarece imaginea noastră, creaţia poeţilor basarabeni, poezia lor, încă nu este preacunoscută în România, sunt cunoscuţi numai câţiva din ei şi editorul Vasile Căpăţână, un poet cu sensibilitate lirică fină vine cu ele ca lumea să ne cunoască şi dincolo de Prut, vine să suplinească acest gol.
Vasile Căpăţână a prezentat publicului Colegiul de redacţie, care a lucrat asupra volumelor lansate, din care fac partre acad. Mihai Cimpoi, acad. Nicolae Dabija, George Călin, Radu Gârneci, le-a oferit cuvântul lor cât şi oaspeţilor de onoare din România, lui Radu-George Serafim, poet şi producător de programe TVR şi Alexandru Gaşpar, regizor TVR.
Moderatoarea Mariana Bahnaru a oferit rând pe rând cuvântul autorilor volumelor lansate, prezentând biografiile lor şi recitând versuri din creaţia poeţilor regretaţi Ion Vatamanu, Grigore Vieru şi celor care nu au putut veni la ceremonie – Ion Hadărcă şi Leonida Lari.
Poeţii Arcadie Suceveanu, Nicolae Dabija în luările lor de cuvânt au accentuat faptul că Basarabia are Poezie şi e superioară mai ales la capitolul suferinţă, deoarece acest popor pe parcursul istoriei a avut multe de indurat. Ar fi bine ca aceste cărţi să fie popularizate, editate în tiraje mai mari ca să ajungă în toate bibliotecile României. Iar Renata Verejanu a venit cu ideea ca aceste lansări să se facă în luna septembrie prin aulele universitare, ca aceste cărţi de poezie să fie cunoscute şi de tineretul studios.
A urmat un recital de poezie aleasă ale autorilor prezenţi în sală, cât şi în interpretarea actorilor Ninela Caranfil, Sandu Aristid Cupcea, a soţiei lui Ion Vatamanu – Elena. Aici vreau să-i spun cititorului că la lansare au mai fost prezente soţia lui Grigore Vieru – Raisa şi sora lui Liviu Damian – Elena. Soliştii Diana Onofrei, Iurie Andronic, Alexandru Cazacu, Iulian Caranfil au interpretat un buchet de cântece pe versurile autorilor volumelor lansate, care au fost appreciate de public cu aplauze furtunoase.
În încheiere, editorul Vasile Căpăţână a mulţumit audienţei, poeţilor, interpreţilor şi actorilor pentru contribuţia lor la organizarea manifestării şi a donat setul de volume editate ale acestor poeţi Bibliotecii Uniunii Scriitorilor din Moldova.

Mihai Cucereavii

Imagini la http://ro.fotoalbum.eu/mCucereavii/a477533


Zeiţa Epigrama şi... drăcuşorii ei sau Globul Pătrat cu metehnele lui


UMORUL ŞI SATIRA - LEACUL TUTUROR VICIILOR OMENEŞTI

„O lume toată-nţelegea -Tu
(frate, -n.n.) nu m-ai înţeles”. Mihai Eminescu

ZEIŢA EPIGRAMA
ŞI... DRĂCUŞORII EI


Epigrama, cu drăcuşorii ei,
Se duelează-ntruna.
Zeiţa-i – Mătrăguna!*
Sar din săbii şi peniţe doar... scântei.

*Atropa Belladonna sau Carmen, trimisă pe pământ, cu mulţi drăcuşori, să ne veselească, să ne corecteze viciile prin satiră şi umor, că prea amărâţi şi prea înfumuraţi din cale afară suntem.
P.S. Dar mai e o Zeiţă în ceruri, cu aia eu contactez.


Zeiţa Epigrama şi... drăcuşorii ei sau Globul Pătrat cu unii tipi de pe el cu marile lor succese la Concursuri Naţionale şi Internaţionale de Humor şi Neumor, menţionaţi cu multiple premii Grand Prix, că nu-s chiar toţi aşa ca ei, ci selectaţi din toate colţurile globului pătrat – despre toate acestea – mai jos.

* * *


Chiar de la început vă spun, ca să ştiţi - sunt un necioplit de la naştere. N-a avut cine să mă cioplească ca pe Pinocchio, nu l-am avut pe tata Geppetto, tâmplarul, ci pe unul obişnuit, fără un pic de talent, nu ca alţii! Aşa mi-a fost soarta - să fiu necioplit. Recunosc, aşa sunt eu, aşa-i croiala, n-ai ce face. Şi să duci creatura aceasta la chirurg s-o refacă, nu poate nimeni, chiar cei mai mari dintre ei, că-s un mic-micuţ punctuleţ invizibil, un puricel sau o musculiţă care-i pişcă pe cei nerozi sau cu obrazul gros. Ce vrei tu de la o astfel de creatură ca mine? Am decis să râmân aşa cum sunt, pe toată viaţa, dar a dat o năpastă peste mine.

Şi vă spun şi acest secret: am avut mai multe vedenii în vise cu mentora şi protectoarea mea, Zeiţa Epigrama, care mă şcoleşte în ale umorului, mă creşte şi educă de mic, spunându-mi că acesta mi-e destinul, că Păcală al nostru, tatăl Umorului, de acum a îmbătrânit şi trebuie cineva să-i preia ştafeta, să-l înlocuiască când va pleca la ceruri, că fără umor viaţa-i amară, tristă, nu-i bună de nimic, ca mâncarea fără de sare sau şi mai rău.

Aseară ea mi-a mai spus încetişor la ureche, ca să nu audă nimeni, că în capşorul meu mi-a implantat nişte neastâmpăraţi drăcuşori şi foarte-foarte minusculi, ca să intre în căpăţina mea, pe care nici un microscop nu-i vede, cât de breaz n-ar fi. Poate mai apoi, peste ani, cu nanotehnologiile alea vor inventa aparatură nouă, ca cei ce nu percep umorul, adică cei surzi, pe care i-a călcat ursul pe ureche şi nu numai, şi nu au nevoie de umor, să-i depisteze din bostanul meu de pe umeri şi să-i reîntoartcă în hău, la Talpa Iadului. Că acolo Scaraoţchi, de acum bătrân şi neputincios, îi aşteaptă cu nerăbdare în Iad ca şă-şi aleagă un talpă-urmaş, dintre cei mai breji drăcuşori, care la ora actuală lucrează la mine în cap. Aceşti drăcuşori, îmi mişună mereu prin scăfârlie când stau liniştit pe raţă, dar mai ales când dorm. Mă trezesc în miez de noapte, când somnu-i mai dulce, că atunci ei sunt mai activi şi neavând altceva de făcut, încep să ciocănesc la claviatura calculatorului, o maşină drăcească de-a lor, tot ce-mi dictează michiduţii din tigvă.

Zilele acestea de aprilie, adică de la 1 Aprilie (că-i Ziua lui Păcală) până la 13 aprilie ( că-i Ziua lui michiduţă, care îşi vâră coada peste tot, unde trebuie şi nu trebuie) am duelat cu nişte crai-epigramişti, din care am înţeles că vor din tot sufletul să-mi îndulcească viaţa sau invers, cu replici epigra…mistice de felul lor, care observă paiul în ochiul străin, dar bârna din ochii lor n-o văd. Noii crai-epigramişti au venit de la asfinţit (mai breji, că acum e la modă partea asta de lume, e pe podiumul mapamondului şi trebuie s-o preluăm, nu am nimic împotriva ei, iar cei foşti crai de la răsărit demult şi-au pierdut poziţiile, le-a trecut sorocul, n-ai ce face, cu timpul nu te pui în poară!). Şi mi-a fost dat să mă încaier în lupta pentru adevăr şi dreptate cu cei trei crai, nu în glumă, ci în serios. Unul mi-a zgâriat un pic obrazul, altul mi-a rănit degetele la mâna dreaptă să nu pot scrie, al treilea m-a scuipat drept în faţă, adică în frunte sau în suflet - îşi ştie meseria la perfecţie - cu nişte cuvinte ascuţite, murdare din umorul lor, iar eu – ca să-i aduc pe pământ, că evaluează lumea din culmea lor, din nori, unde ei se consideră mari şi tari, ultima instanţă şi ca să-i trezesc, i-am stropit niţel cu agheasmă, i-am dojenit cu Cuvântul Biblic, acela de la începuturi, care e binevoitor faţă de cel apropiat şi e mai eficient decât răuvoitoarele lor insultări la adresa mea.

Războiul sau ciocnirea aceasta de spirite n-o prea ţin minte, că-s sclerot. Şi-i bine, că a doua zi nu te doare în cot, nu-ţi strici nervii. Este un mare plus, deoarece căpşorul meu e prea mic pentru atâtea probleme mari pe care le are omul de rând în ziua de azi, că ne mănâncă criza asta care a năpădit pe capul nostru şi nu numai, plus zoile pe care ni le aruncăm unul altuia în capetele cele necioplite pe care le avem, mai ales cele pătrate. Că de pe cele rotunde mai repede şi mai uşor se scurg şi râmân curate, nepătate, neprihănite.

Drăcuşorii mei din capul pătrat ştiu unde să bată, ca să se priceapă iapa, că-s drăcuşori şi nu de cei smpli ca la oricine, că fiecare îi are. De aceştia să cauţi cu lumânarea, că nu-i găseşti, dacă n-ai acolo sus, în cap sau pile de la zei sau zeiţe din nori.

După încăieările epigram…mistice sau mistificatoare cu craii, îmi oblojesc zgârieturile cu care m-am ales, ca nu cumva să vină muştele şi să aterizeze pe ele şi să-mi introducă vreun virus. Ştim cu toţii că muştele se aşează pe orice rahat, dar vin mai des la mine, că al meu îi mai atractiv şi mai dulce. În ultimul timp, spun că-i pe placul lor şi cât nu le-aşi goni, mă păcălesc, vin şi introduc în zgârâieturi diverşi viruşi. Şi noi, şi vechi, dar mai ales de cei porcini, că acum sunt la modă şi ei, ca să avem mai mulţi porci în jur, adică nu chiar porci, dar cu mutră de porc şi să grohăim ca ei. Acest virus a fost creat într-o gogineaţă de la Polul Nord sau Polul Sud, précis nu se ştie, unde nu-i nicio ţipenie de om şi nu ştie nimeni ce lucruri negre se fac acolo în porcărie, aşa umblă zvonul.

Ştafeta o duc babele noastre, o transmit prin toate oraşele, satele şi cătunele îndepărtate şi zic că el, acest virus, a fost adus de o musculiţă robot cu autopilot sau într-o cutie de chibrituri de un terorist pofesionist sau unul amator, nu ştiu précis, spun că de la sudul globului pătrat. Încă o versiune - că l-ar fi adus porcii-astronauţi sau extratereştrii în farfuriile lor din bezna universului de pe Planeta Porcilor, din constelaţia cu acelaşi nume, pentru a ne preface în porci ca să aibă şi ei cât mai multă carne, mai ales slănină, ca ucrainenii, vecinii noştri din est. Că nu trăiesc nici ei fără aer sau numai cu aer, iar pe planeta lor nu demult au aterizat nişte omuleţi verzi şi i-au mâncat aproape pe toţi porcii şi purceii lor autohtoni, apoi şi-au luat tălpăşiţa în căutarea unei planete asemănătoare. Au scăpat numai cei care s-au ascuns prin tufişuri, prin păduri dese, care au fost mai breji, mai şmecheri decât cei proşti şi prostuţi. Mai Marele lor, Grohăilă, pentru a-i proteja, i-a inclus în Cartea lor roşie. De aici, ei vor să mai ia şi material semincier, de prăsilă, de la vierii şi scroafele terestre de rasă. Să mai înnoiască niţel sângele, că-s pe cale de dispariţie, după cum v-am spus. Aşa vorbesc babele şi toată lumea. Mai ştii? Poate că-i adevărat.

Babele zic, că din aceşti viruşi apar porci, uşor de manipulat, că-s porci, nu-s oameni care au capacitatea de a gândi şi a face lucruri bune, ci pentru a râma nu numai porcăria lor, dar întregul glob pătrat de culoare albastră… La ce v-aţi gândit, neruşinaţilor? Vor să-l murdărească, să ne facă ca ei, adică negri, nespălaţi şi să grohăim. Ce vrei de la porci? Nu-şi dau seama ce fac, că-s porci. În jur, numai miros urât de la ei, că-s slinoşi, culmea obrăzniciei, n-au cei şapte ani de-acasă. Parfumul lor miroase de la o poştă, ca de la fostele gojineţe de porci de la Poşta Veche din Chişinău, iar în prezent, ca de la gunoiştea oraşului, dar nu aşa de izbitor şi insuportabil… de plăcut ca de la cei cu râtul lung.

Oamenii cu scaun la cap se tem, nu se vaccinează, să nu devină porci. Şi încă un şiretlic, acest aşa-numit antivirus mai are în el un cipuşor, tot micuţ, ca drăcuşorii mei din cap, ca să te controleze când te duci la veceu sau la stânga etc. Nu râdeţi, fără glumă, aşa-i. Au păţit-o alţii, au fost fotografiaţi în tmpul când îşi făceau procedura usoară sau grea. Îţi închipui, stai pe raţă, iar el te pătrăţeşte din toate părţile, că are un obiectiv mişto, cât vârful acului, poate ceva mai micuţ, dar prinde în vizor 360 de grade - şi de sus, şi din părţi, şi de jos – de sub coada raţei. Mare ruşine pentru cel fixat cu păsărica! Apoi, cu aceste patrete, te compromite când vrea, ca pe fostul preşedinte al unei ţări, de la noi cu ochiul liber nu se vede. Trebuie să-l înarmezi, să-ţi cumperi un ocean, ochean sau binoclu, naiba ştie cum îi mai spune corect, că-s agramat, şi uitâdu-te prin el, vezi rochia pătată de… îngheţată a unei doamne sau domnişoare, Monica, précis nu ştiu. Dar îngheţata cu pricina au mâncat-o împreună, adică cu preşedintele, tot i-am uitat numele, nu importă. Să vezi, pata de îngheţată nu era de ciocolată, dar de lapte, mai exact lăptuţ – că era albă-albă. Cu această drăcovenie îl scoţi din post pe oricine şi poţi să-ţi expulzezi chiar şi rivalii de pe site, cât ai zice peşte! Dacă nu-i suporţi creaţia, îţi stă în gât şi nu-s din gaşca ta.

Vă povestesc toate acestea, să ştiţi şi voi măcar ceva. De aceea, noi, pământenii, trebuie să învăţăm din greşelile altora, să nu le repetăm, să nu călcăm prin străchini sau pe aceeaşi greblă de sute de ori şi să nu ne trezim cu cucuie în frunte. Ştim, că pasărea pre limba ei piere. Ca să prindem la minte, de zece ori să ne gândim ceea ce spunem, apoi să-l rostim, să-i dăm drumul Cuvânului din gură în lumea largă, că el este ca o pasăre de vânătoare sau un hulub al păcii, a zburat şi nu-l mai prinzi, nu-l mai poţi întoarce şi închide cu un lacăt sau fermuar în gură. S-a dus ca un glonte ucigător sau o acupunctură de albină care te vindecă de toate bolile. Să măsurăm de zece ori, de sute de ori, apoi să facem ceva, să nu dăm cu oiştea în gard, că după aia gardul rămâne cu o gaură de ozon în el, prin care intră michiduţă şi îngunoioşează sufletul şi îl strică pe om, îl face neom, adică necurat!

Iar dacă cuvintele acestea se lipesc de cineva ca nuca de perete şi nu au niciun efect, nici un rost, o să vină pe neprins de veste cenuşa vulcanică, un cutremur cu mare magnitudine sau vreun alt cataclism distrugător şi acesta ne va închide gura la toţi, cei buni şi cei răi, că prea din cale ne-am înrăit şi ne va închide oxigenul nu numai la vulturii de fier de vânătoare, ci şi la hulubaşii păcii de pe întregul glob pătrat. Asta ne aşteaptă, fraţilor! Nu daţi cu toporul răutăţii în cel apropiat, bucuraţi-vă şi fiţi oameni, nu fiţi ca cei cu râtul lung care se împing unul pe altul de la treucă şi o răstoană, nici lor dar nici altora, că loc sub soare şi oxigen Cel de Sus ne-a dat destul pentru fiecare în parte şi la toţi oamenii luaţi împreună. E de ajuns şi de rămas, numai pentru aceasta trebuie să ai pe umeri cap normal, dar nu pătrat! Nu se poate trăi astfel, că nu suntem nemuritori, adică veşnici şi nu trăim în junglă, şi nu suntem fiare sau cameleoni vicleni, ci Oameni cu raţiune. Bucuraţi-vă de Clipa aceasta frumoasă pe care ne-a dat-o Domnul s-o trăim, frăţeşte şi în armonie. Treziţi-vă, fraţilor! E timpul. Nu trăim în epoca primitivă, ci în secolul XXI, care ar trebui să fie paşnic şi binevoitor, deoarece, cum v-am spus de mai multe ori, răul nu duce la nimic bun - preface omul în fiară. Iată unde-i buba!

Umorişti şi neumorişti, luaţi aminte: capacitatea de a uita e foarte bună. Cine poate s-o facă - s-o facă, deoarece o să câştige fieacare în parte şi lumea în ansamblu, cei care au capete normale, pătrate, dreptunghiulare, pe scurt - de toate felurile. Ve-ţi avea mai puţine probleme şi mai multă sănătate şi timp berechet pentru a face alte lucruri utile, adică bune, nu rele, că viaţa se duce, nu se mai repetă ca filmul rulat de câte ori vrei tu şi o pierzi aiurea cu împunsăturile tale invidioase, pe care nu le face şi nu le va face niciodată un om cult, educat.

Gluma-i glumă, dar fără de ea viaţa-i tristă. De aceea şi stau cu ochii holbaţi pe site-ul literar, ciocănesc la claviatură un comentariu binevoitor, mai citesc un text interesant, o poezie sau o epigramă bună, să mă cultiv, că sunt necultivat, necizelat, necioplit şi să scriu şi eu la rându-mi un prăpădit de catren sau altceva, şi să bucur lumea, cititorul, iar de vă stă în gât ceva, că-i fără săpun, că epigrame bune încă nu m-am învăţat a scrie, sunt bădăran, vă poftesc, de asemenea, cu replici binevoitoare.

Epigramuţele scribului mic, adcă ale mele, sunt proaste, sub orice nivel, dar în ultimul timp mi-a scăzut şi mai şi ştacheta, sub orice nivel, mai jos de zero, invizibil. Vă spun aceasta cinstit, că nu-s invidios şi nu mă roade la linguriţă, aşa m-au educat părinţii, să spun adevărul, cât de dureros n-ar fi, pentru a ne schimba spre bine.

Iar epigramele sau textele pe care le-am publicat, mi le-a scris Zeiţa Epigrama, mentora şi protectoarea mea. Să nu spuneţi nimănui despre aceasta, că mă fac de ruşine. Dar să spuneţi la toată lumea, că acuma vorbesc în serios despre ştacheta ridicată până-n nori a epigramelor scrise cu Peniţa de lemn sau de aur a lui Dan Căpitan de Plai epigram…mistic, băiat de dobă şi nu numai, iar cititorul, lingându-şi degetele, le mănâncă cu lingura din acelaşi material, de lemn sau de aur, cine şi cum o are la îndemână, şi ce scop are: să nu se frigă la limbă sau să se fălească cu ea, că epigramele-s prea usturătoare, foc, fără glumă! O plăcere nemaipomenită ai şi de la lectura celor scrise de corifeii x, y, z. Dar culmea umorului este a celor semnate de dublu v, că W - dublu-i tixit de talent! Fără orgoliu şi aroganţă. Cu multă ori preamultă omenie şi bunăvoinţă, fără un pic de răutate în ele.

Zeiţa mă antreneză în ale scrisului, dar n-am ajuns o mare vedetă ca să mă laud ca aceşti x, y, z şi W, deţinători a mai multor premii Grand Prix de la Concursurile Naţionale şi Internaţionale pentru orgoliu în humor sau mai ştiu eu ce. Iar dacă e să vorbim la modul cel mai serios, scriu bine corifeii, ce mai vorbă! Însă problemele le tratează superficial ca broaştele la mal şi nu în larg, în adâncuri ca rechinii. Şi omenie au în sufletul lor cât negru sub unghie.

De aceea, orice suflare de sub soare poate veni aici cu replici, că pe site este loc de ajuns şi de rămas pentru toţi cei ce vor să mă contrazică că nu-s drept sau invers. Invit doritorii, pe cei ce zboară mai sus de nori sau ca crocodilul, pe cei ce se târâie sau înoată în poezie, epigramă etc. Nu uit nici de viruşi, viruşei şi viruşoaice, muscoi, muşte, musculiţe, ţânţari şi ţânţăroiace, purici şi puricioaice, ce-i care-s cu ac de cojoc de toată mama - aviară, porcină etc. - pregătiţi armele, că nu-mi-e frică deloc de voi, veniţi cu replicile voastre. Înţepaţi, pişcaţi. M-a(m) vaccinat…umorul. Dar şi eu am o armă mai ascuţită - Cuvăntul, care a fost de la începuturi şi este şi până în ziua de azi şi va fi de-a pururea.

Să ştiţi că înţepăturile te tratează, te fac mai rezistent la gluma proastă şi e de leac această acupunctură pentru toată lumea, dar mai ales pentru amici şi inamici, condeieri începători şi nu numai, aşa cred eu, toţi vom avea numai de câştigat de la ele, că tot păţitu-i pricput. Iar dacă nu dorim binevoitor această acupunctură – ce fel de oameni, poeţi sau umorişti-epigramişti suntem?!

Numai astfel vom stârpi viciile din sufletele noastre de pe întregul glob pătrat, că le au toţi muritorii de rând şi chiar cei breji, cei mai breji şi cei mai breji dintre breji din lume de orice rang, de la vlădică la opincă, doar nu sunten sfinţi. Nouă, ca muritori, ni-i dat de Sus să trăim o Clipă, unul mai mult, altul mai puţin, o fărâmă mică de timp şi trebuie să trăim clipa aceasta omeneşte, să nu înmulţim ura, viclenia, aroganţa, cinismul, nerozia pe pământ, ca ele să nu ne întunece sufletul, dar să facem un maraton de la A la Z, de la naştere până la moarte, să ne croim calea în viitor cu făclia în mâini, şi să transmitem această ştafetă - Lumina Vieţii - tinerilor care vin după noi. Iar ei mai apoi, la rândul lor, o vor transmite urmaşilor-urmaşilor noştri, ca ea, Lumina, să dăinuie veşnic şi hăul, bezna, să n-o stingă, să n-o înghită niciodată. Iar noi, cei care ne-am trăit traiul şi am mânat mălaiul, să ne ducem cu gândul împlinit, împăcat şi cu sufletul curat la ceruri, în Rai şi nu în Iad, în focul Gheenei.

Viaţa-i frumoasă, dar e prea scurtă. Şi de multe ori ea este amărâtă de omul needucat din preajmă, cu multe vicii. Printre aceste vicii este şi Invidia, ce îi distruge omului sufletul pe dinăuntru, e un microb, bacil sau virus hain, care se cuibăreşte în suflet şi nu iese de acolo nici în ruptul capului, te roade, până te prăpădeşte. Nu fiţi atât de categorici, ultimă instanţă, că adevărul obiectiv e altul, nu cel pe care îl promovaţi cu atâta ură şi înverşunare în suflet. Că medalia sau lingura din ce material n-ar fi, de lemn sau aur, are două părţi, faţă şi dos. Demonstrând Adevărul nu trebuie să dosim de lume o parte din el, dar să scoatem la iveală ambele părţi şi nu numai pe cea care îţi convine, adică semiadevărul, dosul lingurii, cu care doreşti să loveşti pe nedrept în frunte.

Aceste vicii se pot trata numai prin atitudine binevoitoare faţă de semenii tăi. Fiţi binevoitori (măcar un pic!) cu cei din preajmă, nu fiţi răutăcioşi . Răul naşte rău şi binele - bine. Nici cu un medicament din lume nu lecuieşti viciul. Leac pentru toate viciile este zâmbetul născut de Umor.

Mihai CUCEREAVII,
aMic-ul sau scribul cu drăcuşori


1 APRILIE –
ZIUA LUI PĂCALĂ


Cărămida

Fiind un ins nu prea şcolit,
Din tagma ce nu ştiu umorul,
Lovind cutia cu piciorul -
La-ntâi April... m-am păcălit .

PĂCĂLEALA ORGOLIOSULUI

La-ntâi April m-am păcălit,
Vrând să distrez întreg poporul,
Fiind un ins nu prea şcolit -
Am dat în humor… cu toporul.

DUPĂ 13 APRILE

Nu lovesc în cărămidă,
Gheata nu o mai repar,
Ronţăi foi ca o omidă
Din “Bocancul literar”.


LIBERTATE!..

Iarbă tologită.
Pe un tufar –
Un prezervativ roşu, înnodat.
Ţipeniile întemniţate în sacoul elastic
Scandează din răsputeri:

- Libertate!.. Libertate!..

Strigăte disperate în pustie.
Nimeni nimic nu aude,
Nimeni nimic nu vede.

Oxigenul se termină.
Muţenie.
Doar ţiuitul în urechi
Al sloganului „Libertate!..”


O ITALIANCĂ LA CHIŞINĂU SAU OCHIUL AL TREILEA AL SILVIEI BIASUTTI

O invitaţie la Expoziţia de fotografii sociale

Zilele acestea am primit un e-mail care mă invita să vizionez Expoziţia de fotografii sociale cu genericul „Chişinăul în detalii”, organizată la 17 martie în incinta Federaţiei Familiilor pentru Unificare şi Pace în Lume din R. Moldova.

Fiind pacifist din fire şi neidiferent faţă de arta fotografică, am hotărât să văd lucrările prezentate şi să aflu cine este autoarea lor, despre care încă nu auzisem până acum.

Venind la faţa locului, privind fotografiile şi discutând cu autoarea Silvia Biasutti (posedă limba română), am aflat că dânsa e studentă la sociologie în anul patru la Universitatea din Trento, Italia şi este practicantă la asociaţia filantropică, care ajută financiar copii din două orfelinate. În timpul practicii care a durat o lună de zile, S. Biasutti a predat limba italiană elevilor Şcolii Internat nr. 2 din Chişinău. Fiind pasionată de fotografie, a organizat o frumoasă expoziţie.

Ochiul magic al italiencei a imortalizat zeci de poze de la şcoală, de pe stradă, de la piaţa centrală din capitală ş.a., care nu te lasă indiferent - atrag privirea vizitatorilor. Sunt nişte imagini, momente, surprinse pe neprins de veste de obiectivul aparatului de fotografiat „Canon” al Silviei Biasutti, pe lângă care un om obişnuit trece indiferent pe alături şi nu le observă, iar la expoziţie sunt admirate de toţi.

Pentru a te convinge de cele spuse mai sus, poţi viziona imaginile la


http://reteaualiterara.ning.com/photo/photo/listForContributor?screenName=3176grf28taab

http://www.flickr.com/photos/fri

Fotografiile lui Mihai Cucereavii

  • Adăugare fotografii
  • Vizualizează Tot

Panou de comentarii (5 comentarii)

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

La 6:26am on Martie 10, 2011, Mariana Fulger i-a dăruit utilizatorului Mihai Cucereavii un cadou...
Cadou
La Mulţi Ani!
La 11:33am în Martie 10, 2010, Mariana Fulger a spus...
Sănătate multă, viaţă lungă, fericită. La Mulţi Ani!
La 7:02am în Martie 10, 2010, Mariana Fulger a spus...

La 10:09am în Noiembrie 16, 2009, valentina a spus...
"Stele de omăt,
Din văzduhul plumburiu –
Marea în valuri."
..........................
Domnule Mihai Cucereavii,
bun venit!
valentina
La 6:49pm în Octombrie 1, 2009, Gelu Vlaşin a spus...
bun venit in reteaua literara !

Mihai Cucereavii's Blog

La aniversare

Postat în Aprilie 27, 2020 la 12:30pm 0 Comentarii

Patriotului şi lingvistului octogenar Nicolae Mătcaş 

A optzecea Primăvară

Îţi zâmbeşte azi în prag.

Nicolae, ieşi afară

Să întâmpini…

Continuare

Lupta cu Balaurul Covid-19 continuă

Postat în Martie 30, 2020 la 3:30pm 0 Comentarii

Înfloresc pomii, iar Soarele, Lumina Vieţii de pe mapamond, la toţi părinteşte ne zâmbeşte din cer. A sosit Primăvara mai devreme ca de obicei.  Însă oamenii de pe Planeta Albastră, care acum devine tot mai Roşie, stau disperaţi, închişi în case. Şi totuşi, de la ferestre, o salută cu expresiunea tradiţională „Bine ai venit!”

Multe flori, lalele şi zambile,  în sere şi pe câmpuri din Ţara Florilor şi de la noi s-au veştejit, neadmirate din cauza stării de urgenţă, deoarece chiar de la…

Continuare

Pandemia de Coronavirus (COVID-19)

Postat în Martie 13, 2020 la 9:30pm 1 Adaugă un comentariu

Virusul are coroană

Şi se crede împărat.

Îţi pune sare pe rană,

Că pe mâini... nu te-ai spălat!

 Mihai Cucereavii

Libertate!

Postat în Septembrie 11, 2016 la 7:12pm 0 Comentarii

Iarbă tologită.
Pe un tufar –
Un prezervativ roşu, înnodat.
Ţipeniile întemniţate în sacoul elastic
Scandează din răsputeri:

- Libertate!.. Libertate!..

Strigăte disperate în pustie.
Nimeni nimic nu aude,
Nimeni nimic nu vede.
Oxigenul se termină.
Muţenie.
Doar ţiuitul în urechi
Al sloganului „Libertate!..”

PollDaddy

 
 
 

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor