Miron Manega
  • Masculin
  • Bucuresti
  • România
Partajare pe Facebook
Partajare

Miron Manega's Prieteni

  • Mihai Ștefan Arsene
  • marin scarlat
  • Cavalerul Trac
  • Valeriu Țurcanu
  • Mihók Tamás
  • ilie adrian
  • Gheorghe Apetroae - Sibiu
  • Balaj Radu-Alin
  • Petrescu R. Raimond-Florin
  • Gianni Truvianni
  • Mariana Cristescu
  • gabi schuster
  • TZARULNICOLAI
  • Agape Alin Constantin
  • Cristina David

Cadouri primite (22)

De la Cavalerul Trac De la caterina scarlet De la Lucretia Berzintu De la 25mi5ysmma9ft
 

Miron Manega

Informaţii pentru profil

Preocuparile tale artistice:
scriitor, poet, editor, promotor cultural, fotograf, jurnalist
Despre mine :
Jurnalist, poet, impresar. Deviza mea in viata: "Nu rade, nu plange, nu condamna. Cauta sa intelegi" (SPINOZA)
Website / Blog :
http://www.certitudinea.ro

Parlez-vous rongleza?

Rongleza (sau romgleza) este struţo-cămila limbii române, în tranziţia de la ea însăşi spre ea însăşi. Adică stadiul intermediar dintre două momente evolutive ale limbii române.

Fenomenul nu e nici nou, nici îngrijorător. Ba e chiar puţin derizoriu, dacă e să-l comparăm cu agresiunea mai mult sau mai puţin programată la care a fost supusă, de la formarea ei încoace, “limba vechilor Cazanii”. În ţările Române această agresiune s-a manifestat încă de pe vremea fanarioţilor, când toate instituţiile, cu limbajul aferent, aveau denumiri greceşti. Cu excepţia pătrunderii unor cuvinte noi şi a unor forme flexionare ale verbelor (zaharisit, caterisit, hirotonisit, afurisit, chivernisit), nimic n-a tulburat identitatea limbii române în bazele ei latine.

Maghiarizare, rusificare şi efecte perverse

A urmat “importul” masiv de limbă franceză şi toată lumea bună a început să vorbească pe nas, după moda franceză, adusă de la Paris de “ai noştri tineri”. Vasile Alecsandri s-a amuzat copios pe seama acestui mimetism ridicol, care i-a inspirat, în celebrele “Chiriţe”, radiografia înaltei societăţi a vremii. În scurtă vreme Bucureştiul a devenit “micul Paris” şi a rămas aşa până la ocupaţia rusească din 1947. Limba română a devenit mai flexibilă, mai nuanţată, căpătând, paradoxal, un plus de identitate. În paralel, în Transilvania, autorităţile austro-ungare au încercat deznaţionalizarea populaţiei româneşti, prin maghiarizarea numelor şi “exmatricularea” limbii materne din instituţii. N-au reuşit decât să-i înveţe ungureşte pe români (ceea ce a fost un câştig cultural), limba autohtonă rămânând aceeaşi, cu unele îmbogăţiri lexicale. Iar în Rusia ţaristă, în anul 1867 - anul în care diplomatul american Gheorghe Pomuţ (sic! – era român din Transilvania) îl convingea pe ţarul Alexandru al II-lea să vândă Alaska Statelor Unite - limba română era interzisă, prin lege, în toate şcolile din Basarabia. Toate aceste agresiuni împotriva identităţii naţionale s-au soldat cu... marea Unire de la 1918. Şi maghiarizarea, şi rusificarea forţată s-au soldat, deci, cu “efecte perverse”.

Execuţie forţată


După al doilea război mondial, Uniunea Sovietică nu s-a mai mulţumit cu eliminarea limbii române din instituţii, a trecut direct la “execuţie”, mutând populaţia românească în Siberia sau în alte regiuni ale imperiului şi aducând în locul ei grupuri rusofone. Pe termen scurt, această rusificare brutală pare să fi avut succes, cel puţin în Bucovina sovietică, unde populaţia românească a devenit minoritară. Pe termen lung urmările sunt totuşi imprevizibile, căci e greu de controlat unde poate duce diseminarea, chiar în eşantioane mici, pe un vast teritoriu, a unei limbi viguroase şi longevive.

“Viol” sau internaţionalizare?

Şi acum să ne întoarcem la bolovanul de sare care omoară copilul, ca să folosim analogia cu “Povestea prostiei omeneşti” a lui Creangă. Bolovanul de sare este, în cazul de faţă, limba engleză (agresorul), iar copilul e limba română (victima). Adică, vezi Doamne, legiunile lexicale ale limbii engleze ne-au înconjurat din toate părţile, iar biata limbă română se predă fără luptă, ba chiar se lasă violată de cuceritori. La o analiză lucidă a fenomenului, constatăm că e vorba de al patrulea val de internaţionalizare a comunicării verbale. Primul s-a manifestat prin expansiunea limbii latine, pe vremea Imperiului Roman, apoi a limbilor spaniolă şi portugheză, pe vremea Conquistei din Lumea Nouă (secolele XV-XVI) apoi a limbii franceze în Europa, în secolele XVIII-XIX. Conjunctura istorică a făcut ca astăzi să dea tonul, în comunicarea verbală, limba engleză, propagată în lume prin filiera americană. Principalul purtător al acestei “expansiuni” este limbajul IT.

Ronglezii şi puriştii

“Bolovanul de sare” a împărţit lumea lingviştilor şi a suporterilor în două tabere: cosmopoliţii şi puriştii, primii fiind de partea “bolovanului”, ceilalţi susţinând cauza “copilului”. Şi unii, şi alţii, îşi merită cu prisosinţă proverbul românesc cu câinele care moare de drum lung... Excesul de conservatorism, ca şi cel de cosmopolitism anglofil dau naştere la parodii lingvistice. Una dintre ele este struţo-cămila de care vorbeam la început: rongleza. Ca şi francofilia de pe vremea lui Alecsandri (vezi lingurision şi furculision), rongleza e un produs semidoct al celor care nu cunosc suficient nici limba română, nici limba engleză. Să le fie de bine, căci “ronglezii”nu constituie un motiv de îngrijorare, oricât s-ar chinui să ne convingă de acest lucru puriştii. În frunte cu domnul Pruteanu, vajnicii scutieri ai limbii române s-au gândit să voteze în Parlament o lege de consevare a terminologiei, la fel de ridicolă ca şi limba rongleză. De la această lege până la puriştii Şcolii Ardelene, cu ale lor gât-legău (cravată), nas-ştergău (batistă) şi de-perete-frecătoriu (chibrit), nu mai era decât un pas. Care, din fericire, nu s-a făcut. Între timp, Academia Română a găsit o soluţie salvatoare: a editat o nouă gramatică a limbii române, în care “nici un” şi “nici o” se scriu împreunat.

O strategie fără obiect

Există două strategii de luptă împotriva poluării limbii române: prin declaraţie de război, sau prin asimilarea toxinelor. Am semnalat, în această scurtă analiză, ambele aspecte. Subliniem, încă o dată, că termenul “poluare” nu prea are acoperire în acest context, din cel puţin două motive: în primul rând pentru că limba unui popor nu trăieşte într-un mediu virtual sau aseptic; în al doilea rând nu e corect să calificăm apriori drept toxină sau factor poluant ceea ce este străin unei limbi şi exercită, într-un fel sau altul, presiuni asupra ei. Deci, dacă e să reluăm problema poluării lingvistice, e bine s-o facem sub rezerva că vitalitatea unei limbi se testează prin puterea de asimilare a elementelor străine şi prin deschiderea pe care o are spre acestea. Limba română este un exemplu redutabil de vitalitate fiind, poate, componenta cea mai rezistentă a identităţii noastre ca naţie. Şi asta nu ţine nici de nivelul intelectual, nici de cei şapte ani de acasă, nici de conştiinţa naţională. E un fenomen uimitor, dar spontan şi natural ca respiraţia.

JURNALUL NATIONAL, 31.03.2006

Fişierele video ale lui Miron Manega

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Miron Manega's Blog

STUDIU DE CAZ: cristian tudor popescu și sindromul isteriei în fața perfecțiunii

Postat în August 4, 2017 la 8:30am 0 Comentarii

Pe la începutul anilor 2000, am publicat în ziarul „Național” un text care se intitula „Despre eternitatea gândacilor de bucătărie”. Îmi exprimam acolo îngrijorarea că, dintre toate ființele existente pe pământ, cele mai adaptabile și mai rezistente sunt cele care se hrănesc din dejecții și gunoaie și că rezistența acestora frizează, uneori, eternitatea.

 

Nu am primit, de…

Continuare

INTERFAȚA UNUI FENOMEN MULT MAI PROFUND: Eminescu, campion al licitațiilor bibliofile din România

Postat în Iulie 16, 2016 la 11:00pm 0 Comentarii

Există, fără îndoială, un raport între valoarea unui artist sau scriitor și cota lui de piață. În România, evoluția acestui raport a fost întreruptă în 1947 când, practic, porțile spre Europa au fost închise. Operele artiștilor români au fost tezaurizate”, fiind declarate lucrări „geniale” și „inestimabile”. Numai că, fiind lipsite de circulație pe piața mondială de artă, au rămas necunoscute și, deci, ignorate de colecționarii din afara țării. Redeschiderea…

Continuare

RAPORT DESPRE ASASINAREA POETULUI RAINER MARIA RILKE

Postat în Iunie 6, 2016 la 11:30am 1 Adaugă un comentariu

Subsemnatul Miron Manega, de profesie sicofant, declar pe propria-mi răspundere că poetul austriac René Karl Wilhelm Johann Maria Rilke a murit asasinat, pe 24 decembrie 1926, la Montreux, în Elveția. E adevărat că medicii…

Continuare

„LE HURLEMENT” D'ADRIAN COSTEA

Postat în Mai 25, 2016 la 11:06pm 0 Comentarii

„Comme certains personnages de Dostoïevski qui semblent vivre sans même que nous ayons besoin de les lire, les œuvres semblent fonctionner d'elles-mêmes, à l'intérieur de leurs propres rouages mécaniques et mystiques. La démesure physique de ces œuvres est un leurre, qui cache un désir de s'affranchir de leur destin d'êtres matériels…

Continuare

LE GOLEM COSTEA: „J’accuse...! E. Zola / Moi aussi...! A. Costea”

Postat în Mai 25, 2016 la 11:02pm 0 Comentarii

Depuis Persée, personne n’a réussi, ni dans la fiction, ni en réalité, à placer devant l’humanité un miroir aussi meurtrier que cette étrange sculpture-installation d’Adrian Costea, existentiellement insupportable et grandiose par les perspectives philosophiques qu’elle engendre: « J’accuse… ! E. Zola / Moi aussi… ! A. Costea ». En…

Continuare

Panou de comentarii (21 comentarii)

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

La 7:09pm on Iunie 01, 2014, Cavalerul Trac i-a dăruit utilizatorului Miron Manega un cadou...
Cadou
Cu multă preţuire şi admiraţie !
La 10:33pm în Ianuarie 15, 2012, Ştefan Lucian MUREŞANU a spus...

Interesant experiment cultural. Nu pot decât să îţi urez succes şi...să vedem urmările. Proiectul tău îmi aminteşte de perioada de dinainte de 1989 când împrumutam valorile literare unul de la celălalt şi eram obligaţi să le citim într-o noapte, pentru că atât era timpul pentru care romanele ne parveneau. Ele trebuiau să circule, să fie citite şi apoi comentate.

Te felicit şi, de ce nu, este un îndemn pentru noi toţi. Ar trebui să căutăm câteva puncte cu astfel de îndemnuri şi să îţi urmăm îndemnul.

La 3:08pm în Decembrie 3, 2011, Gotcu Viorica a spus...

Avem deosebita plăcere de a vă invita pe site-ul nostru “Confluente lirice”     http://junimeadigitala.ning.com/

 Vă așteptăm cu plăcere!

 

La 11:56pm on Iunie 27, 2011, Lucretia Berzintu i-a dăruit utilizatorului Miron Manega un cadou...
Cadou
La mulți ani și buni, Miron Manega! http://youtu.be/Lr0xJBsVbZY
La 1:36pm în Mai 2, 2011, Ninel Vrânceanu a spus...
Vă mulţumesc şi vă trimit respectul meu!
La 8:14pm on Decembrie 31, 2010, Danaela i-a dăruit utilizatorului Miron Manega un cadou...
Cadou
LA MULTI ANI cu sănătate, implinirea dorintelor şi realizarea celor dorite pentru a vă bucura in fiecare clipa
La 7:21pm în Decembrie 22, 2010, maiarizescu a spus...
La 8:33pm on Noiembrie 10, 2010, CRISTESCU EMANUELA MARIANA i-a dăruit utilizatorului Miron Manega un cadou...
Cadou
REMARCABIL. FELICITĂRI PENTRU TOT!
La 8:10pm on Octombrie 01, 2010, Elisabeta Branoiu i-a dăruit utilizatorului Miron Manega un cadou...
Cadou
Multumim, ca ne-ati mangaiat sufletul cu acest incantator decor! Doamne ajuta Elisabeta.
La 10:01pm on Septembrie 03, 2010, Sânziana Batişte i-a dăruit utilizatorului Miron Manega un cadou...
Cadou
Pentru că iubiţi femeile... Cu stimă, Sânziana Batişte

PollDaddy

 
 
 

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2017   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor