poezie, proză, muzică, arte plastice, foto, video, evenimente
Postat în Noiembrie 15, 2014 la 9:57pm 0 Comentarii 0 Îi place
mi-am smuls din umăr un braț
cum o pasăre plictisită își rupe de sub aripă
o pană de întrebări
și i-am dat drumul peste degetele picioarelor
nu aveți idee ce senzație contrarie există
când aerul îți e atins de coroane de trup
care își dau bună ziua
se simt de trecere
în spațiul neuniform al unei așezări paradoxale
încurajat am luat o parte de frunte
corp de eucalipt sfărmat cu toporul
propriei întâmplări
și
fără să mă…
Postat în Octombrie 12, 2014 la 4:30am 0 Comentarii 1 Îmi place
mai precis….
nu îmi aduc aminte
cineva s-a prezentat cu o astfel de insultă adusă viorii
vioara este un nume propriu pe care îl poartă toți
un fel de mamă și de tată luați împrumut
cu ora
sau cu o noapte întreagă
o încrengătură de funii care viscolește zăpada
pe la prânz
nimic nu înfioară mai tare decât râia numelui
te privești în oglindă și afli
uimit
că ești o mie o sută de mii
un milion de inși îngrămădiți pe un petec…
Postat în Octombrie 9, 2014 la 10:48am 0 Comentarii 2 Îi place
mamă sunt eu privește copilul drag ție
cel aşezat pe marginea laviţei
cu doi greieri jucându-mă de-a împăraţii
de-a zmeii și de-a sânziene
iată
am un greiere albastru care mănâncă foc
un scripcăraş ca o întindere de câmp
care dospeşte câmpiile cu atingerea sa
iar între ei
ochii tăi blânzi îmi păzesc genele
de fulgerele amiezii
ia-mă de mână mamă ia-mi degetele în palma ta
caldă
arată-mi calea din lăuntrul…
Postat în Octombrie 7, 2014 la 10:30am 0 Comentarii 1 Îmi place
am un nod în gât
nu-mi dă pace în partea de vorbire a aerului
tendința de a copia literele
devine indescifrabilă cu de la sine fapt
uneori mușc ușor din mine
ca din pâinea unor ochi de iubită
iar asta mă urâțește
nu mai gândesc liber
mi se întâmplă chiar să mă sădesc
să mă plăsmuiesc aievea în minte
viril ca o foame de a ucide
trena
tuciul plin de funingine pe care îl car pe umăr
când vorbesc iartă-mă doamne
uit…
© 2019 Created by Gelu Vlaşin.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Panou de comentarii (23 comentarii)
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !
Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria
Am parcurs o parte din poemele dumneavoastră şi am găşit munţi de metaforă prin care reuşiţi să transfiguraţi în versuri reuşite realităţile şi cele mai adânci trăiri spirituale, din cele mai diferite cadre existenţiale!... Regret că nu m-am aplecat mai de mult asupra acestor minunate versuri care, cu multă cinste, vă aparţin !... Felicitări!... Gheorghe Apetroae, Sibiu , 9.08.2014
Imponderabile, vii, cuvintele Poeziei ce-o înfăptuiți atât de înalt, viind laolaltă cu sublimu!
Felicitări!
Din intamplare am citit o poezie, apoi am vrut sa citesc mai mult, multumesc pentru seara de poezie frumoasa.
Superb...Multumesc! LA MULTI ANI!
Carmen Chirita
Retroactiv, intorc spre dumneavoastra frumoasele urari!
MDP
Fara indoiala, exagerare constructiva! Ati ghicit! Dupa sarbatori. Covata cu faina, cuptorul, plita, mirodeniile, oalele - lucruri despre care nu pot vorbi decit cu dragoste - ma provoaca la lupta...
MDP
Cind exagerez, imi dau singura peste degete. De aceasta data, nu. Cautati repede un editor bun, un om cu dare de mina si fuga la editura. E pacat sa apuna metafoara adevarata! Altfel, mizeriile care colcaie in literatura prezentului, ne minjesc de tot haina spiritului.Cu adevarat marturisesc, palesc in fata codeiului dvs toti fruntasii in intrecerea socialista din topurile literare.
MDP
Multumesc pentru piesele de colectie.
MDP
Va salut, cu respect!
Sunt prof. Badicioiu. Coordonez Festivalul Literar International "Romeo si Julieta la Mizil", editia a V-a. Va invit sa accesati www.romeojulietalamizil.ro
Caii fără potcoavă
Vin câinii deveniți lupi să deseneze o stâna,
Stâna acoperită mereu de zăpadă,
Și lupii vin, câini mai mulți se fac lupi
Din stâna rămasă fără stână,
Iar uneori,
Când amintirile dau iama în frunzișul de mături,
Se aude, hăulind de departe,
Cavalul mioriței urlând și el tot a lup.
Amintirile își aniversează în fiecare primăvară
Primăverile care nu au mai venit,
Și ori de câte ori întâlnesc în cale
O potcoavă de cal mort,
O inbalsamează în mir, așezând sub ea întrebări nerostite:
Să fie și ea lup, sau calul din lup a murit fără potcoavă?
Marin Sorescu nu a existat
Marin Sorescu nu a existat.
l-am căutat adesea printre pietrele vechi
de granit
cu care era capitonat orașul,
am strigat cu încăpățânare la porțile Băniei,
am bătut în copaci....
uneori mă trezesc că răscolesc cu piciorul
prin frunzisurile din parcul Romaneștilor
sperând că va răsări, ca setea unui munte de sare,
de sub talpa mea furioasă.
și de câte ori îl caut, trecători grăbiți îmi spun la fel:
Marin Sorescu nu a existat.
acum stau răstignit pe bolta unui pod de apa,
cu ochii ațintiți in mii de molecule care se zbenguie
printre solzii albi de pești,
și mă gândesc că pe acolo a curs cândva
poema despre cel ce trebuia să poarte un nume.
Labis
Căprioarele mor
la douăzeci și unu de ani,
simplu, curat,
ca florile cerului
în miez de noapte.
Doar pasărea cu clonț de rubin
mai crede în sărutul de fier
fărâmițat în umbre.
Vânătoarea din munții Carpați
s-a dedat tacerii
pe un pat murdar de spital.
Vizualizarea Tuturor Comentariilor