Fizica iubirii

Inima mea e un accelerator de particule iar tu ciocnindu-te

în ea  creezi energia haosului primordial ce tulbură nimicul

astfel entropia  inversă mă terorizează neîncetat

copilăroaso, legile termodinamicii prăbușindu-se sub al tău zâmbet cald

ce nu are vină și pată, e doar greutatea infinită a unei taine ce ochii mei o poartă.

                                                    Noapte Bună

                     Încântat de semilună cu-a ei umbră o armură

                     neclintită ca o turlă, plimbându-și aura obscură

                     să păzească o rog cu armata ei de stele

                     somnul dulce muzei mele calătorind prin vis spre ele

                     Ea topindu-se cu luna tresăltând din ochi ea scapără…

                                  -Nu simți?

       - Nu simți seleno cum straturile adamice

        din mine le condamni să profaneze nestematele iubirii?

        Oare nu simți fauna cum arde în ale mele oglinzi carnale

        uite lumina cum se-ndoaie...

        De ce nu simți ce stăruie în zare nu e o lumină calătoare de ce esti temătoare?

        e veșnicia aprinsă din nimic ce stă nestinsă ea singură e-o ființă-n…

                                                   Luna Albastră

  Stai în a mea lume și nu te ascunde până ce luna cade în lacul de vise și se sparge-n tulburi simțăminte 

  uite cerul își plimbă galaxiile  iar tu prin păr privirile ,lasă gura să umezească rodia s-o-ntregească

  chintesența preludiului iată atins-am buzele-ți carmine respirația îndată sacadându-se pe un gând fierbinte

  Credeai că voi murii din pelinul guriței tale vii…