Adrian Grauenfels

mi se pare ca au murit stelele
nimeni nu se incumeta sa numere dincolo de zenith
doar eu ingrijorat, plin de lunete
ma intreb unde e sudul
culoarea lui din palidul busolei

sa punem un samurai de panza
se pazeasca norii in seara irizata
copii adormiti de heliumul baloanelor
isi tin bunica de poale
ca pe un zepelin pierdut, cu parul de fier in vant
se cearta visele ratacite
cazute din pat, melancolice fantome
se ridica spre stele, mangaind in somn
copilaria pierduta..

despre hartie
daca ai facea abstractie de mine
daca ai imbraca rochia ta de mireasa
scurta shuba a melancoliilor de toamna
daca ai dansa singura acorduri de ghitara spaniola
in umbra macaralelor moarte
calarind cai scunzi in stepa ta de arome
iubindu-te joia cu un lucifer albastru
tinand la piept o carte de democratie comparata
glezna ta inlantuita in ciorapul acela de dantela veche
mana mea lipita de fruntea ta rece
aburul si angoasa zilelor fara ploaie
furt sentimental de imposibila iubire
daca ai trece strada printre biciclete
ma vei gasi pedaland in gol
ca o notiune teoretic perfecta
ca un cerc alb pe o coala de hartie alba..

***

barca barca, purtand nenumarate multe perechi de pantofi
carand, ducand multe si mult mai multe
vise cu trei colturi
ce se privesc fatza in fatza
clatinate de adancime
curgand, fluide in nevazut
om in barca, barca in apa
apa in nesfarsire
nesfarsitul aici, deasupra si dedesubt
placerea mea e si durerea mea
nascuta pe loc
in acest moment
pierdut si eu, in acest moment
e apa care curge?
purtand barca si pe mine?
sau eu dispar, plutesc eu?

lambada
pe o strada in panta
la capatul unui orash ciudat
dans chrom
pe maini crapate, arse nopti
pantofi cu toc, vinete coapte
vertebra L8 ma doare acut
cainii care ma supara nu latra
devin agresiv, deconectat, emisfera stanga doi neuroni inapoi
deal plat, geodezic vicios, defilez cu matusa
supa..
in supa o musca filosof
tocmai inventa legea lui arhimede in gaze
a trait putin langa un cartof aburind
era ca un gheizer sentimental
orice incercare de salvare
esua
esec
sah
shake me baby..
ce intamplare trista pentru un inuak...

ASSAL
pe camp, langa lac
stateam de vorba cu tine
aveai un shevalet enorm pana le cer
puneai ocru cu ochii inchisi pe o panza de mult terminata
iti vedeam emotia la capatul degetelor
cu unul aratai Assalul
cu celalalt incercai sa atingi orizontul
macii sa ascundeau in poala ta
cereau sa fie pictati
in sangeriul unei toamne care nu mai vine...

FARFURIDIS SITE AVANGARDIST

... tu ma uiti..
incet incet o ceatza creste intre noi
e 7 si e vara
si nu te-am mangaiat acolo
si nu te-am sarutata niciodata acolo
stau singur sub dush si ma gandesc la nefericire
stai singura si musti o perna
ne inchinam la tot felul de icoane moarte
ne iubim teoretic, fara pasiune
ne certam pe carti, pe metoda , pe vinul roshu
ma bati, ma urasti.. stii totul despre stomacul meu vicios
viata a devenit o sticla de alcool
si o tahicardie tragica..

unei necunoscute..
in timp ce tu dormi in bratele unui vis
in timp ce eu trudesc la o imagine cu multe intelesuri
si culori care nu exista in spectrul solar
doar intr-o galaxie populata de fluturi
atrasi roiuri roiuri de lampa ta de pe noptiera cu lumina
violeta la care citesti despre capitani de corabie, despre
naufragii cu printese captive imbratisharilor
vreunui pirat destinat sa fie deportat departe de luptele
ce se dau in gradina casei tale, pe cand timpul
scurma in noi riduri mici, apoi brazde largi cat calea
laptelui, undeva era patul tau cu baldachin si broderii spaniole
in care te gaseam diminetile, frumoasa ca o madona,
ca o copila ratacita intr-un camp cu magnolii
pline de roua si parfum cu care sa iti ungi buzele senzuale
si sperantele din dupamiezele far niente la vila borgheze
cand sedeai in balansoarul baroc dand din picioare mici
cu talpi goale lasand in nisip urme pe care scria "cauta-ma"
si alte amprente care desenau "sunt aici pentru tine"
in toate limbile stiute, si chiar si in coduri cifrate
inventate de el ca sa nu fiti inteleshi,
ca sa nu fiti despartiti de vreun zvon, de vreo ploaie nebuna
de vara, nici de barfele vecinelor cu talpa groasa,
geloase desigur pe fericirea care ti se vedea pe fatza
in zilele de joi cand ramaneai singura cu cartile tale la piept
si telefonul deconectat...

despre ura
pentru ura aveam un dictionar
cautam cuvinte rele pline de venin
petreceam prin tarabe rau famate
cu femei ushoare, doua la leu
mi-era inima cat un bulgare de tristete
un astru mort, rece ca o catedrala pustie
doar muezinul mai rasufla intins pe podea
gol de trairi, gol de viata
din gura lui fugeau sute de nopti
narghilele fumate in alte haremuri
pandeam primii astrii la rasarire
si nicidecum, nu era ura
gresisem, tinta nu era poetul
ci doar versul lui molcom
la capul patului
cand dragostea nu isi gasea cuibul..

Ecouri
desene : Ion Danu, ceramica : Marga

Curajul
Curajul meu tocit simetric ma tine la distanta cat o timona de intors in timpuri
gregare, tu stii casele acelea pline de calciovechio si dantele
ingalbenite de lacrimile infantelor, cu scranciob de lemn in gradina, balansoarul
bunicului abandonat cu sufletul lui calcinat cu tot, doar palaria ramasa plina cu miresmele livezii ..si tu o purtai la piept, cautai un lacash fara polen sau amintiri legate de trup, fara incalcituri sau filosofie de ora 5 cand matusile beau ceaiuri cu gust de celofan si fluturii australi cu picioarele cambrate tropaie pe tabla fierbinte a casei ..
ii gonesti din incercarea de a se ineca pe epiderma ta alba de printesa, de femeie devotata unei alte imagini, tot cu tine in ea, in ipostazele unei iubiri de dupamiaza, un fel de letargie spaniola cu perdele brodate si pumnale infipte in incercarile de dragoste cu el, poetul zilelor tale de iarna, aveai cizmele albe pregatite pentru o evadare iminenta cat o revolutie pe un subcontinent minat, doamne cum te doream de sub ochelarii negri cu care ma tineai orbit de inconstienta mea seculara...
***

Tu pui colierului de mărgean
ţipătul cormoran al văilor uscate
pe stânca de spumă beată
lasciv avid, firava crustă

onirez aventuri improbabile
timpul, încolţit de ferigi jugulare
ca un viraj fără efect
în palmă strângi trădari şi culpe

algoritmul tricotajului bizar
de clopot romb topit între fresce
cu rege trist, covor pe marile artere
în spaţiul euclid abandonat speranţă
nici patefonul nu rondează
nici ochiul tău nu stă închis de veghe ..

arta metafizica

imi aranjez oasele
cartilagii uzate la tenis
ce daca ma studiez cu atentie
e dadaismul care ma supara
accentele de culoarea stepii mongole
contrastul albului pus de regina
pe panza unui Ianco
ceasul care arata mereu 6
inima bate un ekg ciudat
in morse

asa vorbeam cu tine in gand
iti cercetam lobul frontal
cel care ma doare joia
cel care face cu mana dextra in gara de nord
cand imbrac costumul de arlechin
pun fardul cu negru
plumbul zilelor de mai
teama de rastignire
ceaiul cu maci
transa zilelor de carnaval
pictate toate in culoarea neant.

===
am desenat sublingual
un diptic cerc de creta
stau in centrul galaxiei mele
imi numar coastele, calul evadarii nuptiale
va spun sa nu ma cautati dupa paravane roshii
moliile au grija sublimatiei
cariile se desfata din lemnul pipei mele de santal
nimic nu pomeneste de ecluzare
verzi ectoplasme, trairi neesentiale
ce saltimbancii cu axila parfumata
in suava lipotimie a serilor umbroase
te cheama sa maturi sub linia de creta
aceasta bariera impenetrabila de puncte
inshirate intr-o viata
cu piese albe, ca silabe chinezesti
dintr-o abaca de cerneala pura
ce bantuie pustiul de taceri
urne in care se aduna
nisipul sarat de pe buze..

TEXT EROTIC cu PASARIKA
lamponul cu erotic clemp
umbral în paravan cuţitul
de foloseai cuvântul clej
în cale nu-i stăteai mai brez
carnal dospit profet cu briciul

treceau şi umbre-n bagdadii
absconse mostre aurii
flecare putrede mătuşi
ce ascultau prin clenci la uşi
albastre glezne de năluci

tăcerea-mi seacă de lucarnă
cap sec de baniţa în toamnă
de surdovleac şi nulpistol
iubirea e un fel de gol
caline fete-n urbea deal
dospite ţâţe ca de cal
pe vine strâmte de fustiţă
gineam la păsărica criţă...

fabrigando kirkegaard

au mancat ciocolata moliile
au mancat berzele ciorapii cadrilati
bronzul turnat in statui ecumenice
cai morti zambind pe campul bantuit de jelenii
la capul mormantului meu, esential desenat in palma
castel imbracat de Gaudi
defilare molcoma peste acoperisuri fantomatice
imbulzire la cea din urma cina
fabrigando, strigau nuntashii
nu mai e loc de pus o cana de vin
apoi rasul.. suierul petardelor mulate
ocolind grumazul calailor bine barbieriti
toti asteptand sa se intample ceva
sa cada o cometa
sa zarim un sfant celest, dezbracat si murdar
doar Aristo trudit de inutil
se trantise pe carbunii pietii
scancind in somn filosofie cruda..


Corea, pe o tema de Paganini
La capatul unui vers brodat Corea
ai lasat usa dechisa
cat sa intre un cantec palid
ca o litanie de vecernie, in timida improvizatie
de parca desenezi un goblen brodat, acela din care
luam totul cu ochii mintzii
din nou, si de la capat
plecand de la un imens zero
reconstruind templul
mergand inapoi pe o tema de paganini
pana la prima miscare, allegro
zgribulita de sacazul arcului de cello
lacrima framantata de batista noptilor fara vise
scrisoarea mea
mototolita, rece, pe podea..

Voluptatea de a te naste gol

de multe ori remodelez rasaritul
e nevoie de scule, de un model, de pliuri in cortex
fara de care nici aurora nu e probabila
asezata pe verde irizant
peste un urs polar pe cale de disparitie
ma uit in jur
isi cauta puii
nu e nevoie de poezie , doar multa luciditate , absenta ireala
a tarmului, de trista privire
crepusculul gandirii, ceatza ratiunii , fanatismul vanatorilor
oare glumim cu un condamnat la moarte?
anxietate, acesta e numele jocului
cu o singura inima care bate in doua piepturi
impartind sistole si trairi
apusul rasaritului, harta labirintului
voluptatea de a te naste gol pe o masa de scris
abandonat cu pana si calimara
si o scrumiera plina de indescriptibile abisuri ..

Din nou Razboiul...

din nou sub bombe, căutam victorii
nu ştim că ne-au înfrânt, e prea devreme
stăm pipaind certitudini
sub vulturi mari, ce fac reverenţe

adevărul e făcut din lumină şi fum
petalele unui vişin japonez nici nu există
decât în imaginile cumpărate iarna
când mamele concep vlăstare
soldaţii viitorului război

discutând cu generalul acestor vremuri tulburi
îţi dă prin cap să-i smulgi şiret trandafirul atomic
uitat pe masa de lucru
cu o mare şi onctuoasă sărutare
îţi iei rămas bun de la materie
ca de la un adevar ce se stinge
ca o ruină fumegândă
peste care răzleţe cadavre
aşteaptă implozia
etalând în aerul palid
câştigate cu sânge medalii ..

Destăinuiri


i-ai facut jucăria din flori de tei
ai băut ceaiul cu frunze mari ce vestesc iubiri
căpitanul te astepta nerăbdător în culise
fumând o ţigară de foi
furată decuseară de la un condamnat la moarte
făcea fum, cu rotocoale enorme
în formă de inimă
în zig zag dacă se străduia şăgalnic
cu poza împăratului dacă era vreo sărbătoare
şi niciodată nu bătea în uşa ta cu cizma
mă punea pe mine
să latru lung, despotic
în locul lui.

****

Jocul începe cu un geamăt
ne-am scos pantofii
cu un gest arăbesc ca să pătrundem în moschee
te căutam sub icoane, o madonă răsucită pe cal
apoi presărăm tămâie şi iască, clorofilă şi fum
pe treptele ce veneau înapoi
din spate, ne prigoneau iele
cu apă otrăvită de la bănuţii aruncaţi în fântână
în secolul ce nu vine
m-am aşezat lângă tine
miroseai de mult a dragoste
şi am aşteptat...