catincu violeta
  • pitesti
  • România
Partajare pe Facebook
Partajare

Catincu violeta's Prieteni

  • Mihai Ștefan Arsene
  • Ioan Muntean

Cadouri primite

Cadou

catincu violeta nu a primit niciun cadou încă

Dăruieşte un cadou

 

catincu violeta

Activitatea Recentă

catincu violeta este acum membru în reţeaua literară
Ian 21

Informaţii pentru profil

Preocuparile tale artistice:
scriitor
Despre mine :
sunt studenta si as vrea sa aflu parerea altora despre ceea ce scriu
Website / Blog :
http://karon

karon

     
Parcă scotocind prin amintiri, Karon închise ochii, dar numai o clipă, pentru a-şi aminti de locul acela.Era lacul unde…şi se opri. Nu mai avea rost să-şi amintească.Dar dacă avea dreptate , lânga lac trebuia să fie ruinele vechii fortărete ,şi putea acolo să înnopteze iar când zorii zilei vor veni,va avea un plan pentru ce va urma.Nu se putea lăsa doborâtă Astfel, încercă să înainteze dar atunci văzu în semi-umbră pe piele o pată violacee umflată…Oftând adânc, încercă să se deplaseze ţinându-se de crengile tăioase ale copacilor şi nu după mult timp simţii răceala pietrelor nedărâmate ale ruinelor. Se sprijini de un zid rămas nesurpat în faţa intemperiilor naturii ,aşezându-se pe un muşchi. Deşi nu era frig, Karon tremura din toate încheieturile şi îşi prinse o mână în cealaltă în semn de rugăciune. Să se roage?Nici ea nu ştia ce să facă. …Oare dacă s-ar ruga la Dumnezeu pentru o minune.? Se întreba Karon,căutând o umbră de speranţă de care să se agaţe. „Ajută-mă Doamne să uit ceea ce s-a întâmplat ,să pot să o iau de la capăt. Ştiu că nu vei întoarce timpul astfel încât eu să nu-l fi cunoscut pe William dar alină-mi măcar durerea pe care o simt. De ce nu-i poţi porunci inimii să nu mai iubeasca?!” Strigă launtric Karon ,stergându-şi lacrimile de pe obraji. Şi închizând ochii, amintiri fugare îi veneau în minte iar printre picaturile perlate ce-i udau obrajii se intreba cum a ajuns în această poveste care la momentul acela din noapte părea doar un vis..

Catincu violeta's Blog

chapter1

Postat în Ianuarie 23, 2017 la 7:43pm 0 Comentarii



      Deşi Karon avea delicateţea unei flori de primavară, în privinţa somnului se comporta întotdeauna ca o pisică căreia îi place să lenevească în lumina razelor calde ale soarelui, care se reflectau prin fereastră .Atunci când Radella trase draperiile ca să deschidă ferestrele, Karon deschise mai întâi un ochi, apoi pe celălalt, dând semne că ar trebui să îsi respecte ritualul de trezire măcar câteva minute. Doica nu îi spusese să se trezească, însa razele enervante ale soarelui…

Continuare

Panou de comentarii

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

  • Încă nu sunt comentarii !

PollDaddy

 
 
 

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2017   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor