Femeia pe care am întâlnit-o

Femeia pe care am întâlnit-o

ieri pe stradă

s-a sinucis

n-a putut rezista

asaltului deochiat al privirii mele

îmi relata un tip

(cunoştinţă întâmplătoare)

ce se pretinde depozitarul

istoriei tuturor sinuciderilor din oraş

când mă prinde la înghesuială

turuie cu o repeziciune uluitoare:

un tânăr de pe strada x s-a sinucis

pentru că fusese prins cu haşiş

o elevă de la şcoala generală y s-a sinucis

părinţii îi aplicaseră o corecţie

pentru că îşi falsificase carnetul de note

o bătrână din cartierul z s-a sinucis

fiind dată afară din locuinţă

pentru neplata cheltuielelor de întreţinere

vecinul său un beţiv notoriu s-a sinucis

deoarece îl părăsise familia

şi bla bla...

ştiind că îmi diplace

el şi toate istoriile lui

mi-a mărturisit

că povestea cu femeia întâlnită pe stradă

nu este întrutotul adevărată

ca să-mi trezească interesul

s-a introdus şi el în naraţiune

femeia s-a sinucis într-adevăr

motivul fiind altul fusese violată

dacă am de gând să mă sinucid

neaparat să-l previn

din respect pentru mine va inventa

cea mai năstruşnică istorie a unei sinucideri 

tandreţuri cu luna

insomniile mă scot noaptea în balcon

de unde privesc luna în trecerea ei maiestuoasă pe cer

dacă n-ar exista blocul uriaş de vizavi

care imi blochează privirea

poate m-ar vizita şi pe mine somnul

o dată disperat de atititudinea colosului nemilos

am invitat-o în apartament

invitaţie acceptată fără obiecţii

apoi seară de seară venea luna

se aşeza pe colţul mesei şi clipea

cu lumina ei galben-odihnitoare

eu îi povesteam de-ale mele până adormeam

scăpasem într-un fel de insomnii

asta până când administratorul de bloc

care le ştie pe toate m-a luat la întrebări:

cum pot fi atât de inconştient

ademenită luna în locuinţă

îşi neglijeajă îndatoririle cereşti

nu realizez ce implicaţii nefaste

pentru locuitorii planetei pentru întregul univers

pot urma

câţi oameni s-au panicat alarmaţi de această dispariţie

spunea că a mai auzit de asemenea indivizi

care s-au dedat la tandreţuri cu luna

şi toţi au ajuns la balamuc

dacă nu încetez va trece la măsuri drastice

am încetat nu pentru că m-aş fi temut de balamuc

administratorul era în stare să-mi crească

cheltuielele de întreţinere

considerând luna un locatar în plus

şi să-mi ceară evacuarea

pentru relaţii cu persoane extraterestre

refuzată acum ea străluceşte trist pe cer

iar cu mă lupt cu insomniile

mi-am zugrăvit casa

mi-am zugrăvit casa

albul s-a înstăpânit peste tot

disperată mizeria a plecat în refugiu

pentru făraş şi mătură

vor veni zile negre

se gândesc chiar să emigreze

numai aspiratorul stă liniştit

în oraşul ăsta poluat

e imposibil să nu găsească de lucru

în lumea frunzelor

în lumea frunzelor se iscase o revoltă

degeaba toamna se străduia

să  le ofilească să le îngălbenească

ele refuzau să părăsească crengile

pe amatorii de melancolii

tot aşteptând să le privească

zborul planat spre pământ

sau stârnite de vânt

să le admire dansul nebunatic

îi loviseră damblaua

dar cu adevărat disperaţi

erau adunătorii de frunze

ameninţaţi de şomaj

în faţa acestei delicate probleme

primăria

după îndelungate negocieri fără rezultat

hotărî să acţioneze în forţă

şi înfiinţă serviciu de buşit frunze la pământ

bruscarea frunzelor în mod surprinzător

sensibiliză opinia publică

bairamul începu zilnic

mitinguri marşuri de protest pichetări

dar buşitorii de frunze îşi vedeau de treabă

pe când bietele frunze erau

alungate din copaci fără milă

adunătorii de frunze plesneau de bucurie

scăpaseră de şomaj

discuţie cu o fostă

mă trezesc apelat de o fostă

după o despărţire zbuciumată

ea susţinea că

trecuse destul timp

şi am putea să ne întâlnim la o cafea

o discuţie ca între prieteni

ne-ar pune la curent

cu noutăţile din vieţile noastre

cum nu sânt în stare să refuz o femeie

după uşoare ezitări am acceptat

ce mai faci cum îţi merge

ce proiecte ai de viitor

cum nu puteam articula cuvinte

când nu clătinam din cap

răspundeam cu umerii şi cu mâinele

numai atunci când

m-a întrebat cum stau cu dragostea

cuvintele au început să curgă

ca o aversă ca un potop

dragostea ta pentru mine a fost o nenorocire

supliciu a încetat de când m-ai pus pe liber

acum îmi schimb iubitele ca pe şosete

pentru fiecare sezon sau

eveniment important am o altă

femeile chiar când îţi dau cu piciorul

te vor rămas la remorca lor

cred că de aceea

sorbind tacticos din cafea

şi-a decorat ochii frumoşi

de care recunosc că îmi fusese dor

cu câte o lacrimă

apoi brusc a plecat

uitând să-şi ia la revedere