poezie, proză, eseu, teatru, jurnalstică, evenimente literare
În viaţă ne stabilim un scop şi funcţie de structura psihică luptăm să-l atingem.
Poate cel mai important lucru e să ai un scop spre care să mergi; altfel eşti o frunză-n vânt, o corabie în derivă, în câmpul morţii, o sinucidere lentă în mentalul inferior.
Şi atunci când ai un scop, ai şi un «drum» pe care dacă îl urmezi, viaţa e viaţă şi nu doar bântuiala unui zombi prin tărâmul morţilor vii, cadavre zâmbitoare ce nu-şi percep descompunerea.
Dar nu suntem treji, unii ne urmăm drumul din instinct, duşi de mână, în vis, sau în cel mai fericit caz în stare de semitrezie. Uneori el intră în nebuloase, atunci nu mai eşti conştient, eşti dezorientat, nu vrei să gândeşti, nu poţi să vrei să gândeşti... şi după un timp îţi dai seama că ai ales bine, că eşti din nou pe Drum, că eşti Drumul mai exact. Şi cel mai crâncen e atunci când crezi că totul merge bine şi într-o străfulgerare conştientizezi că mergi paralel cu Drumul.
Când te lovesc oamenii sau soarta, ori rezişti şi devii mai puternic, ori cazi : o cădere lungă dezumanizantă, infinită, dar pe care o simţi, eşti conştient.
Dar te ridici pentru că eşti Om şi nimic nu poate egala bucuria Înălţării şi atunci mulţumeşti Adevăratului Dumnezeu Universul viu, unic, necreat pentru cădere şi pentru înălţare.
Este mai greu atunci când simţi o sfâşiere în suflet, o durere inumană, când simţi cum te spargi în mii de bucăţi şi niciuna dintre fragmente nu eşti tu şi acolo unde ar trebui să fii tu nu mai e nimic... şi eşti conştient de asta.
Dar totul trece şi în trupul mort găoacea sufletului - Există. Un fior venit de dincolo, nu din moarte ci din viaţă… te naşti tu însuţi din tine, şi suferinţa devine bucurie.
Nu suferinţa e rea, ci rău e atunci când nu poţi să suferi... nu poţi să te bucuri...
Renăscut ca un Phoenix, cu o precizie uimitoare cauţi din nou... moartea.
Dar sunt şi acele stări în care nu eşti conştient de căderea ta, nu simţi durerea căderii pentru că indefinibilul : esenţa ta s-a scindat de creierul şi inima ta, şi cu atât mai mult nu poţi reface totul când eşti jos, şi atunci eşti mort viu şi numai Adevăratul Dumnezeu te mai poate aduce în stadiul de om... nu mai are rost, morţii vii nu vor înţelege, oamenii oricum ştiau.
Postat în August 4, 2013 la 12:41pm 0 Comentarii 0 Îi place
Undeva lângă Deva există o groaznică amintire de sorginte comunistă: o plantaţie de câteva sute de hectare de prun şi vişin. De două decenii se luptă tovarăşii liberi să distrugă această tristă amintire. Dar mai mult spor au avut ţiganii ce şi-au construit colibe ecologice prin zonă şi au tăiat tovarăşii pruni pentru aşi încălzi mădularele democrate. Trebuie să recunosc că şi mai eficienţi decât domnii romi au fost viruşii, bacteriile şi numeroşii dăunători.
Din întâmplare am trecut…
Postat în Iulie 31, 2013 la 6:48pm 0 Comentarii 0 Îi place
Eşti într-un sat într-o zi de sărbătoare; tot ţăranul îşi îmbracă hainele cele mai noi şi apare la rugă. Hainele îl incomodează vizibil, iar îngâmfarea îl obligă la un surâs de patron. Muzica populară ieftină te izbeşte în ceafă asemenea unui par, copiii mici aleargă turbaţi printre oameni mari. O rază de lumină reflectată de caninul din aur al primarului îţi bruschează irisul…
Ne vedem la… a,nu.
La discotecă îţi zâmbeşte un ordinar la uşă, acest iobag ar fi în stare să-ţi cânte…
ContinuarePostat în Mai 20, 2013 la 9:27pm 0 Comentarii 0 Îi place
Vine, vine primăvara
panseluțe în toată strada
gâze îmbătate de soare
goange negre în parcare
muia-i scumpă, berea-i proastă
e ca dracu viața noastră
pomișorii dau în floare
carne roșie-n galantare
carne albă pe trotuare
pere nași pe tarabe
scumpă-i berea, proastă-i muia
și în parc se uscă thuia
maidanezii dau din coadă
muncitorii împing la roabă
țâțe calde,…
ContinuarePostat în Septembrie 28, 2011 la 8:16pm 1 Adaugă un comentariu 0 Îi place
Despre cel care scrie.
...a fost Homo faber cel care face, apoi un Homo sapiens un om care gândeşte. A mai apărut pe ici-colea câte un om care creează: care a îmbinat făcutul cu gânditul, l-a trecut prin filtrul esteticului şi ... Artă. În jurul meu, însă s-au produs nişte mutaţii, asemeni unui virus scăpat de sub control din tulpina primară Homo au rezultat forme deviante de tip H politicus, H vipus, H idiotus, H şmecheratus, H ţeparus şi toate aceste forme deviante dominante…
Continuare
© 2021 Created by Gelu Vlaşin.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Panou de comentarii (2 comentarii)
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !
Alătură-te reţelei reţeaua literară