ți-a crescut o gaură-n inimă au zis mai întâi doctoranzii pe la vârsta copilăriei

și eu am râs fericit că voi avea unde să mă joc cu nisip

mai târziu prin adolescență au decis

că am o inimă într-o gaură și am râs

aveam de acum un fel black hole a mea

unde putea încăpea chiar o bucată de univers

în diminețile post apocaliptice

când trezirile mi se sublimă 

într-o tortură academică 

de parcă dezlipirea zilnică de tine

cea din visele altor realități 

pare ar fi un canon sisific

un fel de perpetuă rătăcire de sine?

tremurul minții mi se înghesuie 

în degetele din ce în ce mai vinete

din ce în ce mai lungi

și brațele mi s-au lungit nefiresc

în căutarea ta

crengi au devenit târâte după cel

căruia arereori…

cineva mă așteaptă la capătul drumului

sapă o gaură pentru mine în cer

uneori cu mâinile sângerânde

se oprește în rugă

iertarea e o stâncă crescută din piept

pășesc pe întrebări ascuțite

tălpile mele sunt un strigăt fără ecou

trecutul în urma mea

e o statuie de sare

dacă aș putea plânge s-ar topi

noaptea câte un înger albastru

sapă cu aripile lângă mâinile încă

sângerânde

mai repede

mai repede

parcă raiul ar…

Nirvana e o domnișoară desuetă

cu apucături victoriene

stă la țară

cultivă trandafiri albaștri

arbori ayauhasca

și crește fluturi imperiali

din sufletul ei

 noaptea zboară licurici roz

insularii nu-i cunosc limba

 și nici menirea

dar eu am înțeles

licuricii ei noctambuli

zboară numai

pentru a-mi arăta calea

cântecul lebedei

 mă va legăna rotund

ca o împlinire



cine-mi ești

să mă dai afară din mine

și de ce m-ai renaște

 din pântecul tău?





pe străzi obosite de pași

mirosul iubirii tale 

plutește flegamtic

 în fiecare colţ de cartier

e ora nouă sute

 de când mor fără oprire



te bâjbâi surd

prin toate paturile

aruncate la tomberon

într-un un joc pervers

cu ași…