Legat într-o cămașă albă

Privesc tavanul cenușiu,

În el am mintea mea cea slabă

Și gândul mi-a rămas pustiu.



Pereții sunt cu zgârieturi

Și unghii rupte, înfipte-n el,

Arată ca două sculpturi

Care atârnă în cui de oțel.



Aud doar țipete nebune

Care se scurg în capul meu,

E ura ce-a pătruns în mine

Ce îmi provoacă nervi mereu.



Privesc spre geam, afară plouă

Vorbesc cu picurii din cer,

Mă aflu în spitalul… Continuare

Sufăr în tăcerea sufletului meu

Cuprins de spini otrăviți,

Ce i-ai înfipt în el mereu

Sunt ca și colții ascuțiți.



Din el, ard picurii de sânge

Și îmi sufocă viața mea,

Eu te blestem, sufetu-mi plânge,

Să simți iadul în viața ta.



Să arzi pe rug, tu vrăjitoare,

Ce-ai chinuit un suflet blând ,

Și flacăra ce arde-n soare

Șă-ți ardă viața pe pământ.



Acum mă-ndrept spre ceasul morții

Blestemul meu ce ți l-am… Continuare

Lacrimile sunt
Ca roua dimineții
Create de tristețe,
De suferința vieții.
Sărate ca și marea
Ele vor exista
Irită pleoape, ochii...
Și tu le poti vedea.

Durerea este cruntă
A lacrimilor care,
Se nasc din suferință
Crează disperare.
Și sufletul îți plânge
Din cauza tristeții,
Și inima e frântă
De lacrimile vieții.

Tudor Rareș

Dorolea ești locașul sfânt

Un sat iubit al omenirii,

Și cât trăiesc pe acest pământ

Rãmâi un templu al iubirii.



O vale lină te desparte

Un codru vrede-n jurul tău,

Pădurea nu este departe

Ce te cuprinde în gândul meu.



Ești satul meu vechi și străbun

Frumos, curat și luminat,

Case săsești se văd din drum

Un sat frumos de neuitat .



Dar într-o zi am să revin

O să rămân acol' cu tine,

Să nu mai am nici un… Continuare