Nu ştiu în ce zi se sparge buba

şi curge puroiul hoţiei,

dar aş vrea să văd pe cei care nu fură

privindu-mă-n ochi

ca nişte ciumaţi.

Doamne aş zice ce puţini sunt,

şi ce bătaie de joc suportă de la ceilalţi

că nu se merită,

dar ce se merită astăzi îmi zice femeia

să-ţi vezi numai de treaba…

- Iar m-am plimbat prin vise ne-ncepute

Cu paşi mărunţi să nu strivesc vreo stea

Şi-am regăsit aleile pierdute

Dintr-o poveste ce mă căuta.

Iar m-am plimbat pe orizontul plastic

Ce defineşte spaţiul dintre noi,

Cu-acelaşi sentiment nebun, fantastic,

Sperând că timpul curge înapoi.

Iar nu găsesc acea echivalenţă

Care să-ţi spună cât…

Am vrut să pictez pământul,

cerul şi soarele, toate la un loc,

Să mâzgălesc şi eu un graffiti 

pe zidul înalt al sufletului meu,

vrând să şochez privitorii.

Stăpânul culorilor mi-a zis:

“Nu-i pentru tine,

au rămas atât de puţine

culori pentru lumea asta nebună,

grăbită şi neîncăpătoare...

N-apuci să mai termini…”

Când am început să aud,

am adunat sunete

să fac o…

Aș vrea să merg la Paris!

Nu am fost niciodată în Franța.

„Titanicul” l-am pierdut pe un val...

În portul Constanța.

Pe Janet am rătăcit-o-ntr-un vis...

Aș vrea să văd Parisul!

Să mă încălzesc în Moulin Rouge,

Tu să fii lângă mine cu buzele roșii...

Alintate de ruj.

Dar ar fi prea frumos visul...

Aș vrea să vizitez Parisul!

Să ne dăm cu liftul în turnul Eiffel,

Când te sărut să-mi fluturi din gene,

Pe pomeți, cu…

            Doi vecini, prieteni la cataramă, agricultori înverşunaţi, s-au hotărât să se ajute unul pe altul şi au jurat să pună împreună şi bucuriile şi necazurile, oricare ar fi fost ele.

Dacă unul punea la bătaie măgarul, celălalt trebuia să scoată cotigarul;  unul cu plugul, celălalt cu boroana şi tot aşa ...  La arat, azi la unul, mâine neapărat la celălalt, să nu rămână niciunul în urmă, aşa le-a fost înţelegerea.  Aşadar au făcut o asociaţie…

Pe-un picior de plai,

Pustietatea goală sub arşiţa de soare…

Seceta a ucis orice boare de vânt.

Sara pe deal buciumul sună cu jale

Şi carnea goală-a verii deodată se-nfioară.

A plecat dorul de-acasă…

Voiam să pleci, voiam să şi rămâi.

Rămâi pe loc, acolo unde eşti…

De ce nu vii tu, vină!

Pe umeri pletele-i curg râu

Şi-aud gemând amorul meu defunct.

Multe-ar putea să fie…Nu vor fi.

Ne-om aminti cândva, târziu,

De-această…

Zău că nu mi-am urcat cuvintele pe scară

şi podul meu are sertarele goale,

din când în când mai urc ceva la fum

fiindcă îmi place mirosul de crâşmă.

Femeia-mi zice;

bărbate e primăvară şi miroase a crud,

nu mai sta-n pivniţă, ieşi în grădină,

să auzi cum creşte iarba şi înfloresc merii.

Îi spun;…

Mi-am pictat degetele în culori reci ascunse parcă sub o umbră,

mi-am desenat pe frunte cu amestec de guașă, fără pensule, 

doar cu mâinile mi-am scris o altă poveste pe care aș fi spus-o cuiva din altă lume.

În umbră mi-am pictat sufletul pe o coală smulsă din amintirile pe care aș fi vrut să le uit, 

cu nuanțe de verde crud pe care le avea caisul la început de primăvară.

Aș vrea să șterg unele amintiri, dar niciun diluant nu are puterea

să…

Ha, oamenii spun ca nu ar trebui sa iti faci griji.



Sunt de acord, si am vazut pe mult mai multi oameni mult mai panicati decat mine in situatii tensionate, insa s-a mai degradat sanatatea nervilor mei in ultimii ani, in special fiind toata viata o persoana careia nu ii place sa se complice daca nu castig nimic semnificativ din asta, vrea sa fie lasata in pace si sa isi asume singura consecintele faptelor sau procrastinarii sale. Sunt capabila sa gandesc situatia de la inceput…

în succesiunea lor nebună

clipele s-au oprit să-ţi bată piroane în tâmple

speram să-ţi spună măcar

bărbate

că te aştept

în leagănul vieţii

să-ţi fiu cruce de timp

la răspântie de vânturi

lasă-ţi mâinile pe inima mea

care urlă de dor

lup flămând cu ochi sticloşi

trecând pe potecile îngheţate ale sufletului…

            Acum câteva sute de ani aş fi fost făcut un borcan de cenuşă, dacă nu mi-aş fi  ţinut  gura. Norocul meu este că m-am născut mai tarziu, atunci când am constatat că pot gândi ca şi multi alţii de unul singur... Pot să  spun orice, dar uneori n-am cui, că aproape nu mai interesează pe nimeni ce spun şi toţi vrem să spunem deodată câte ceva.

            Cât de puţin timp ai la dispoziţie, în comparaţie cu timpul speciei, al cărei întreg a adus atâtea…

DESPRE ONOARE

„Onoarea este un amestec natural de respect pentru oameni și…

DESPRE ONOARE

„Onoarea este un amestec natural de respect pentru oameni și…

        Învăţătorul îi face cu foarfeca o cărare din frunte până la ceafă şi îi dă drumul aşa, ca între cârlani, să-i fie de învăţătură.

Acasă, mamă-sa il alungă se se tundă cu o oală de chişleag la moş Ghiţă Cucurigu, care tundea ieftin cu maşina şi scotea şi masele, la orice oră, la comandă.

Moşneagul pus pe şotii, îi trage mai întai o cruce ortodoxă de la dreapta la stânga, de la o ureche spre cealaltă şi poc! i se rupe cuţitul de la maşină...

Ion se uită în…

            Nea Costică Aramă era talpa SMA-ului, avea magazia de materiale şi toată lumea avea nevoie de el. Ca să iei un bec trebuia să te duci cu o bere, aşa era regula, că era o unitate socialistă. Pentru un rulment - un litru de vin, pentru o curea de transmisie - măcar un pachet de ţigări.

Costică Iliof avea dificultăţi când era vorba să-i ceară ceva de la magazie, aşa că i-o cocea de mult.

            Vorbeşte…

            Crăciunul venea vijelios peste noi şi steaua încă nu era gata.

Am făcut-o şi cam mare, că abia am scos-o pe uşă.  

Am legat doi pari zdraveni înfăşurati în cordele cât mai colorate, apoi i-am pus si raze din beţe de răsărită şi în mijloc am priponit o icoană veche cu zorzoane de tablă şi cu candelă, găsită în pod la bunica. Era grea, de o duceam cu rândul; şi ponosită, dar nu conta, importanţa evenimentului le…

            Bucuros că fusesem admis în echipa de pescari cu fachia , am pregătit furculiţa şi un par pe care am înfăşurat nişte cârpe şi aşteptam nerăbdător la poartă. Într-un timp apar şi “sportivii” iubitori de mişcare, toţi muţi şi fiecare preocupat de sine. Friţ, caruia nu-i putea scapa o aventură ca aceasta, avea în mână propria canistră cu motorină şi altcineva mai avea una.

            Nenea Ghiţă era omul…