poezie, proză, eseu, teatru, jurnalstică, evenimente literare
unde e nordul?
albatroşii nu ştiu, zboară fără odihnă, dezorientaţi,
în cercuri fără-nceput şi sfârşit,
confundându-se când cu marea, cu valurile, când cu cerul ce plânge-n furtună,
nici o stâncă nu mai vrea să le adăpostească trupul de vânturi,
nici o lumină nu le mai alungă tristeţile,
nici un ecou nu le mai întoarce…
Adăugat de Mariana Pancu la Iunie 30, 2014 la 8:00pm — Nu sunt comentarii
Probabil
peste o mie de ani
mă voi naște din nou
altfel de ramuri îi vor crește
arborelui meu
genealogic
alt sânge
îmi va umple bolul din inimă
…neschimbat
sufletul și Dumnezeul
care i-a fost gazdă în tot acest timp
la brâu leg o pâine rotundă
ca cealaltă inimă
să-i adulmece…
Adăugat de iuri la Iunie 30, 2014 la 6:00pm — 1 Comentariu
Ciudat, este să poți orice
şi să nu izbutești de loc,
iar alții, ”bolnavii”, ei pot!... De ce?
Unde-i regulament de ”joc”?
Culmea-i când ai ce vrei, mașină,
ce-ai câștigat numai din muncă
și-apoi să n-ai bani de benzină
și să pierzi tot... dintr-o ”poruncă”?!
Ciudat, e și să moștenești casă
și locuri -chiar și cel de veci-
și stat, ”democratic”, nu-ți lasă
nici o potecă... să te…
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu la Iunie 30, 2014 la 6:00pm — Nu sunt comentarii
Când vorbeşte şi pumnul din gură
Costel Zăgan, UNIVERSURI PARALELE
Adăugat de Costel Zăgan la Iunie 30, 2014 la 3:24pm — Nu sunt comentarii
oricât de adâncă ți-au săpat ăștia groapa
tată
tu tot n-ai încăput
cu totul
ți-a rămas o mână lăsată ușor
pe creștetul nepotului de dincolo de zarea
fumegândă
o sudalmă agățată în nucul cel…
ContinuareAdăugat de Vasile Pin la Iunie 30, 2014 la 3:00pm — 2 Comentarii
am luat în dimineaţa asta
să văd,
să ştiu,
să-nvăţ
de ce când sufletul zboară
în albastru,
e egal cu doi. Le-am încercat
pe toate. Până la zece. Unu
îmi iese. Celelalte numere
nu contează,
nu există.
Zero e doar un cerc când eu m-aş afunda
în roşu, dar tot rămâne el, sufletul
în cerul meu.
30.06.2014, ora 13,40’
Adăugat de ZINCA MARIUS IULIAN la Iunie 30, 2014 la 2:11pm — Nu sunt comentarii
Adăugat de Lucretia Ionescu Buiciuc la Iunie 30, 2014 la 1:32pm — Nu sunt comentarii
se sting durerile spontan,
de iriși foc, de vorbe leac!
un medic îngeraș, cu chip uman,
lungește timpul câte-un veac!...
în mâinile de-o armonie fină,
frământ-o rugă, poartă măiestrie,
cu aura-i nepământeană ne alină,
ca un balsam de suflet întru veșnicie!
e medic și medicament,…
ContinuareAdăugat de Ninel Vrânceanu la Iunie 30, 2014 la 1:00pm — Nu sunt comentarii
O scorbură devastată de paraziţi va dăinui mai mult, dacă locuitorii ei vor avea curajul să înfrunte duşmanii, să se hrănească din propria lor sevă, să le simtă realele puteri şi să continue mereu să se folosească de ele.
Adăugat de Maftei Elena- Andreea la Iunie 30, 2014 la 12:30pm — Nu sunt comentarii
Lamentabilă fiinţă,
cearcăne albastre ai.
Sfredeleşti cu ochi-ţi ageri
în nimic şi crezi că ai
posibilităţi mărunte
care pot să fie praf.
Ele-ţi dau totuşi puterea
să renaşti dintr-un ecou
al speranţelor incerte
şi al gândului netot.
Speri în arta reînvierii,
într-un trup deja inert,
nu te saturi să tot cauţi
un impuls să-ţi dea imbold.
Tu remarci că viaţa-i tristă,
trece repede-n…
ContinuareAdăugat de Maftei Elena- Andreea la Iunie 30, 2014 la 12:30pm — Nu sunt comentarii
Printre nori ca nişte capsule de bumbac la maturitate
Frida Kahlo doarme
pătura de nuanța nisipului- lămâi cu viță ȋnrădăcinată
ȋnveleşte trupul străpuns de metal
pe patul de lemn la etaj
viața agasată de luptă abdică
se atinge uşor stadiul de osatură
cu flori abiotice ȋn mâini.
Adăugat de Dorias Serbanescu la Iunie 30, 2014 la 11:27am — Nu sunt comentarii
Cum ţâşneşte din mine câmpia udă
printre coaste spre zariştea cerească
credeam cumva că plouă în noi cu pâine
că în ochi ne răsare grâul fierbinte
iar câinii alergau bezmetici pe mirişti
şi muşcau luna de pulpe
ştiu bine că din glod se va naşte
copilul minune ascuns într-o noapte.
Îţi mai aduci aminte de îngerul care voia să-mi vândă un câine?
Ne-am întâlnit în restaurantul gării
bea vodcă ieftină şi îşi plângea de milă
poate nu…
Adăugat de Petre Ioan Cretu la Iunie 30, 2014 la 9:30am — Nu sunt comentarii
maşina de pâine nu mai vine
cea de lapte s-a defectat
cozile sunt interminabile,
mamele îşi abandonează pe caldarâm
copiii morţi de foame,
nici ţîţele nu mai au lapte,
e secetă pretutindeni,
a început războiul galactic
între SUA şi Rusia,
China refuză să se bage,
iar Japonia a trecut
de partea inamicului,
petrolul în lămpile de gaz
este pe sfârşite,
un nou născut urlă
în timp ce un câine…
ContinuareAdăugat de ionescu stejarel la Iunie 30, 2014 la 8:17am — Nu sunt comentarii
săracii nu mai au cimitir
peste tot răni
şi proaspete dureri,
parcurile au fost devastate
sălbatica revoluţie
a nimicirii poporului român
a început,
părintele Daniel
vrea Catedrala Neamului,
sompuozitatea imbecilităţii
peste cimitirul săracilor,
osemintele lor sunt purtate de ape
şi vânturi în deşert,
uităm să ne închinăm la sfinţi
şi le vindem moaştele
pe sufletul satanei
din…
ContinuareAdăugat de ionescu stejarel la Iunie 30, 2014 la 8:15am — Nu sunt comentarii
sub genunchii încărcaţi de timp
se scurg rugăciuni
dorinţe şi dor
chemări
amintiri
de părinţi
copii
şi nepoţi
îndurare îţi cer
să ai grijă
de toţi
pe-a nopţii aripă
gânduri zboară
spre…
ContinuareAdăugat de Elisabeta Luşcan la Iunie 30, 2014 la 7:27am — 2 Comentarii
a ațipit un gând pe ramul unui suflet ars,
de dorul crunt al unei ploi de stele,
s-au stins luminile la primii pași de vals,
când o pereche a albit, arzând ca ele;
se frânge o vioară și se prăbușește,
în așchii ascuțite de atâtea rapsodii,
...................................................
orchestra-i amuțită, totu-ncremenește...
când cel din urmă lord, căzut ca un
ostatec inimii pustii, genunchii zob…
ContinuareAdăugat de Ninel Vrânceanu la Iunie 30, 2014 la 5:00am — Nu sunt comentarii
Mă așez cuminte lângă mine și privesc,
toate par la fel ,dar toate au un aer schimbat,
parcă pe retină rulează două filme în același timp.
Nu mai contează ce aș vrea să simt,
poate că nici acum nu înțeleg ce se poate vedea
când închid ochii la trecerile grăbite ale gândurilor -
câte înfloriri, câte uitări, câte rugăciuni ale frunzei în fața vântului
sau câtă liniște ce se deschide ca o cutie muzicală
aruncând înspre mine silaba.
Nu mai știm…
ContinuareAdăugat de Popescu Carmen Georgeta la Iunie 30, 2014 la 12:09am — 2 Comentarii
Am așezat moartea în dreapta și-am plecat,
tu ești cu un pas înaintea mea
ca distanța dintre noi să ne țină calzi
și încă pe cărare.
Totul e o iluzie- îmi spui,
scările nu se pot îngusta atât de mult încât să ne absoarbă!
Atunci devin circumspectă ,apoi sigură
și îmi caut conturul în interior.…
Adăugat de Popescu Carmen Georgeta la Iunie 30, 2014 la 12:09am — 2 Comentarii
Ne vom preface în frunze
și ne vom hrăni rădăcina
până când o să înțelegem de ce dor
clipele rămase fără testament,
ne vom preface în cântec
și vom bate la porțile trupului
până se va vindeca golul lăsat
de soarele ce se-neacă în proprii lui zori,
ne vom preface în sărutări
pipăind iubirea cu ochii
și vom porni spre nu știm unde
să aflăm dacă s-a întors vreodată cineva
de după curcubeu.
Uneori ne vom preface că suntem…
Adăugat de Popescu Carmen Georgeta la Iunie 30, 2014 la 12:08am — 1 Comentariu
de-ai să mai vezi în jur lumină,
înseamnă c-am trecut prin preajmă;
dar nu te crede...predestină!
lumina mea nu-i foc de bleajmă...
ci prețul unui foc angelic,
plătit de-o altă viață pe un rug solar
o ardere de vid și de întuneric,
pentru un astru într-un altar...
pustiu ți-e locul dintre lacrimi,
adânc e golul din…
ContinuareAdăugat de Ninel Vrânceanu la Iunie 29, 2014 la 6:00pm — Nu sunt comentarii
2021
2020
2019
2018
2017
2016
2015
2014
2013
2012
2011
2010
2009
2008
2007
2006
2005
2004
2003
2002
2001
2000
1999
1995
0201
© 2021 Created by Gelu Vlaşin.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor