Postări de blog August 2008 (154)

Stropi de vară...

Te-mbracă doar clopul de paie
şi umbra-ţi lipită de zid...
Curge apa pe tine iubito,
sub soarele ăsta torid...

şi cu braţele lungi, voluptoase,
razele lui te încing,
oglindindu-se-n pielea-ţi de-aramă...
Cu greu gelozia-mi înving...

Picuri grei şi săraţi se destramă,
prin curburi încă nesărutate...
Ce n-aş da să fiu ploaie... iubito...
să te spăl de rotunde păcate...

Adăugat de Rely Tarniceri la August 30, 2008 la 11:01pm — Nu sunt comentarii

Ploaia...

Te-am căutat alergând
cu pletele-n vânt
şi tălpile goale...
mi-am sfâşiat norii
şi-am curs pe pământ
în rafale...
În geamuri ovale
cu lacrimi izbesc,
să te cheme...
şi şoaptele mele
brăzdează pe cer...
diademe...
Dar tu nu mai vii...
mă strecor prin rigole,
şiroaie...
Două trupuri fierbinţi,
fremătând de dorinţi...
stau în ploaie...

Adăugat de Rely Tarniceri la August 30, 2008 la 11:01pm — Nu sunt comentarii

As vrea...

Aş vrea să plâng...
să mă culegi, petală...
în palma ta întinsă să mă frâng.
Pe trupu-ţi de nisip
să fiu eu talpa goală,
lăsând fierbinţi amprente
ce le spală
doar lacrimile mele,
ocean de vise
nescrise...
ne’ntâmplate...
destramate...
uitate...

Adăugat de Rely Tarniceri la August 30, 2008 la 11:00pm — Nu sunt comentarii

Iubire de plastic...

Mi-ai spus că mă iubeşti...
iubire de plastic
cu bandă magnetică pe stânga...
introduci codul şi...
ies cuvintele teanc,
gata numărate,
aranjate...

Cu ele poţi cumpăra orice...
sau poate că nu...

Spune-mi tu...
ai mai mult decât cuvinte?

Exchange-office-ul
este încă deschis...

Adăugat de Rely Tarniceri la August 30, 2008 la 11:00pm — Nu sunt comentarii

Te voi iubi...

Te voi iubi mereu...

aşa cum marea-mbrăţişează ţărmul

cu fiecare val...

şi se retrage pentru ca apoi

să năvălească înapoi...

căci i-era dor... de mal.



Te voi iubi cu fiecare vers,

sărut de jad, fierbinte, efemer...

mereu aceleaşi scuze...

Nimic nu vreau să-ţi cer...

Cu gust de mare, lacrimi şi iluzii...

te voi rosti păstrându-te pe buze...



Te voi iubi cu locul gol din suflet

ce are chipul tău în el săpat...

eşti… Continuare

Adăugat de Rely Tarniceri la August 30, 2008 la 10:59pm — Nu sunt comentarii

Zbor frânt...

N-ai îndrăznit
să mă iubeşti...
ţi-ai ascuns aripile
in crisalida efemeră,
de teama de-a zbura...
Ai lăsat să cadă petalele
fără să le săruţi...
din pricina spinilor...
iar urma paşilor nu mi-ai căutat-o
printre dunele de nisip...
şi timpul s-a sfărâmat în cioburi...

Eu măcar am visat...
şi-a rămas nepătat
căuşul palmei, sărutat
de-o aripă călătoare
gata să zboare
spre mai departe.

Adăugat de Rely Tarniceri la August 30, 2008 la 10:58pm — Nu sunt comentarii

Rătăcire...

Nimic nu se poate compara

cu sunetul sec al unei silabe nerostite

care sparge tăcerea!

Taie fără anestezie

şi fără să curgă o picătură de sânge.

Scurt şi curat.



Şi totuşi,

vecinilor nu le place să audă

cum urlă în noapte câinii,

la lună plină...

Sau poate că nu sunt câinii...

ci sufletele noastre rănite de atâta neputinţă...

Refren somnambul pe margini de acoperiş,

tânjind a cădere...



Ciudată durere,

să calci… Continuare

Adăugat de Rely Tarniceri la August 30, 2008 la 10:58pm — Nu sunt comentarii

Mi-e dor...

Mi-e dor de tot ce nu a fost

deşi... ar fi putut să fie,

mi-e dor de timpul risipit fără de rost,

de-aripile-mi lasate-n colivie...



Mi-e dor de clipele pierdute,

şi mărturie stă clepsidra frântă...

atâtea patimi nerostite, ne’ncepute...

atâtea vorbe ce în mine...necuvântă...



Mi-e dor de-atâtea valuri care-au şters

şi urmele-mi de paşi de pe nisip...

oglinda apei m-a trădat şi ea,

căci nu îmi mai reflectă vechiul… Continuare

Adăugat de Rely Tarniceri la August 30, 2008 la 10:57pm — Nu sunt comentarii

Când plâng...

Sunt stropi ce-alunecă tiptil
pe-obrazul supt al străzii...
Lacrimi mari, tristeţi adânci
ale norilor de ploaie,
uitate în noroaie...

Izbesc pe-acoperişuri
stropii grei
şi pe alei,
pleznesc în muguri uzi
şi frunze moarte
ce nu mai pot să poarte
povara-nlăcrimată.

Ce ciudată
e tânguirea stropilor pierduţi
din ochi neştiuţi...

Adăugat de Rely Tarniceri la August 30, 2008 la 10:57pm — Nu sunt comentarii

La orizont...

Câte-odată încetez să mai visez...
Îmi simt aripile frânte şi pământul
venind în picaj către mine...
sau invers...
şi îmi amintesc de spusele cuiva:
„Dacă vrei să nu ţi se facă rău,
priveşte orizontul!”

Adăugat de Rely Tarniceri la August 30, 2008 la 10:53pm — Nu sunt comentarii

Iubito...

Timpul, mână criminală în mănuşi de catifea

ca o umbră pe perete, lunecând insinuat,

strecurându-se flegmatic, a bătut la uşa mea,

să-i deschid, să stăm de vorbă, despre ce s-a întâmplat.



„Ce mai vrei – i-am spus, sardonic, fără nici un pic de milă.-

n-ai făcut destul –se pare- vrei mai mult, nu ţi-e de-ajuns?

Floarea vieţii mi-ai răpit-o, tot ce-a fost să fie-odată,

ai prădat, ai luat cu tine şi-n tenebre te-ai ascuns.



Hai, priveşte-mă! Te… Continuare

Adăugat de Rely Tarniceri la August 30, 2008 la 10:53pm — Nu sunt comentarii

Perpetuum efemer

Dragostea noastră, meteor, iubire de o noapte,

cântec de lebădă ţâşnind din murmurul de şoapte,

s-a consumat ca un torent născut dintr-o furtună,

totul în cale măturând, pierind într-o genună.



O flacără-aprinzând un rug ce mistuie şi-ngheaţă,

iubirea mea... pe-altarul tău... ofrandă, jertfă, viaţă.

Băut-am cupa amândoi, şi-ultima picătură,

am sigilat-o-ntr-un sărut pe ochi, pe mâini, pe gură...



Te-am mai privit încă odat’ ca să te am în… Continuare

Adăugat de Rely Tarniceri la August 30, 2008 la 10:52pm — Nu sunt comentarii

Captiv intre doua lumi

Suflet încremenit în alabastru,
Surprins în zbor eteric, diafan,
În ghiare de-antracit, fină montură,
De mistic malachit şi de profan.

Pe canavaua albă, doar o pată,
Pierdută-n simfonia de culori,
Un înger alb, acorduri rătăcite
Şi ploaie... ploaie rece de fiori.

Aragonit din pântecul durerii,
Ce rotunjimi de perlă dă să nască,
Fir de nisip înconjurat de văluri.
Cădere... Nu e nimeni să m-oprească!

Adăugat de Rely Tarniceri la August 30, 2008 la 10:52pm — Nu sunt comentarii

Topaze

Privesc la bluza fină de mătase

ce zace atârnată în cuier...

Cu nasturi de topaze languroase

şoptind catrene pline de mister.



E noapte... Peste umbre-mbrăţişate,

cad razele de lună, potpuriu...

Sunt taine necuprinse, etalate

în pasiuni exalte-n ceas târziu.



Iar mâini frenetic tremurând a patimi,

ca nişte ramuri zvelte de copac,

alunecă-n mătasea parfumată,

topaze, câte unul, se desfac.



Degete de mosc şi pin… Continuare

Adăugat de Rely Tarniceri la August 30, 2008 la 10:51pm — Nu sunt comentarii

Ochii tăi

Sclipiri de jad, tăcută simfonie,
Adâncuri de coral izbit de valuri...
Unduitoare alge clorofile
Ţâşnind acut, sălbatic, peste maluri...

Şerpuitoare piei de salamandre,
Dansând în jurul focului, sclipiri,
Smaralde şlefuite-n joc de flăcări
Ce mistuie trecutele iubiri.

Acorduri de esenţe-ntunecate
Brăzdând sclipiri de-oţel încremenit,
Sunt ochii tăi, ce mă străpung empatic
Spărgând structura mea de monolit.

Adăugat de Rely Tarniceri la August 30, 2008 la 10:51pm — Nu sunt comentarii

Amprentă

Da, ştiu că-ţi voi rămâne-n amintire
Un mistic cerc de foc pe-a ta retină.
Un monolit de jad tânjind năvalnic
să îşi găsească calea spre lumină.

Un pumn de lut în mâna ta fierbinte,
dornic să nască forme şi culoare.
Întinse corzi de harfă, neatinse,
vibrând într-o tăcută aşteptare.

Un ţipăt ascuţit de violină
tânjind după acorduri de iubire...
Un fâlfâit de aripi, ca de înger...
Da, ştiu c-am să-ţi rămân în amintire.

Adăugat de Rely Tarniceri la August 30, 2008 la 10:50pm — Nu sunt comentarii

Reverberaţii

E lună plină... Rondă, voluptoasă
Îşi etalează chipul în zenit,
Trezind adânci ecouri de maree,
Ce-mbrăţişează ţărmul adormit.

Prin vârfuri de pădure seculară,
Copacii-mplântă suliţi către cer.
Tăcerea-i sfâşiată de urletul sinistru
Al unui lup stârnit de-al ei mister.

Pulsează-n vene ritmul de ţimbale,
Adânc întipărite pe retină,
Dansează iele-n iarbă ritualuri,
Desculţe, despletite...-i lună plină...

Adăugat de Rely Tarniceri la August 30, 2008 la 10:48pm — Nu sunt comentarii

Rapsodie...

Ploaia îşi plânge lacrimi pe obrazul meu

Şi-i simt în piept suspinele tăcute...

Pe luciul apei se ridic-un abur...

Tainice emanaţii din vieţile trecute...



Degete lungi şi ude şoptit şi le strecoară

Prin plete de copaci de vânturi răscolite...

Pe trunchiuri se prelinge-n litania tăcută

A tot ce-a fost odată... a clipelor pierdute...



Pe-alei se-aud doar paşii ce-mi însoţesc periplul,

Cadenţă în acorduri de umede rafale...

Pe-asfalt… Continuare

Adăugat de Rely Tarniceri la August 30, 2008 la 10:47pm — Nu sunt comentarii

Simbioză...

Aş vrea să te învăţ să priveşti prin ochii mei...

Apusuri sângerii inundând zenitul....

Picurii de ploaie atârnând indecent pe un ram...

Cupe de cale-nsinuându-se provocator...

Trunchiuri de copaci înlănţuiţi într-o eternă sărutare...

Valuri unduindu-se asemeni unei claviaturi

abea atinse de degete fremătânde...

Adâncul unor ochi care şoptesc de patimi nerostite...

Colţul unor buze arcuind a invitaţie...



Să auzi... cu urechile… Continuare

Adăugat de Rely Tarniceri la August 30, 2008 la 10:47pm — Nu sunt comentarii

Degustare....

Aş vrea ca să te torn, mirifică licoare,

în cupa vieţii mele, deplin să te cuprind.

Să-ţi sorb în nări parfumul de cireşi în floare,

să-ţi descifrez aroma de patimi clocotind.



Şi într-o simfonie de tonuri papilare,

să îmi inunzi fiinţa, să-ţi gust din plin savoarea...

Miros de mosc şi ambră, ascetică chemare,

din ancestrale timpuri perpetuând culoarea.



Extaz şi agonie, Valhalla şi infern...

Un foc pe rugul sacru ce mistuie… Continuare

Adăugat de Rely Tarniceri la August 30, 2008 la 10:46pm — Nu sunt comentarii

Arhive Lunare

2019

2018

2017

2016

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

2000

1999

1995

0201

Insignă

Se încarcă...

Statistici

Top Poetry Sites

© 2019   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor