Postări de blog August 2008 (154)

Un înger....

Un prinţ al nopţii-nvăluit în tainice mistere,

cu ochi de onix şlefuit pe lamă de hangere,

domn al deşertului pierdut, uitat de toţi şi toate,

lângă-o fântână coborâse, calul să-şi adape....



Pe fruntea lui tălăzuiau atâtea gânduri frânte,

iar ochii-i aruncau scântei sortite să-nspăimânte!

Şi printre falduri de veşmânt ţesut din vânt şi şoapte,

pe chipul lui citeai genuni născute într-o noapte.



Privind spre vălu-ntunecat al apei din… Continuare

Adăugat de Rely Tarniceri la August 30, 2008 la 10:45pm — Nu sunt comentarii

Sfârşit de drum...

De sub clopote de sticlă,

razele dintâi născute, mă străpung...

dezmorţind picuri de rouă,

lacrimile-ncremenite-n cerul ciung.



Fruntea ta, mister de vise,

gândurile îşi ascunde dup’un nor...

sfâşiind abrupt tăcerea,

amintiri se-nfig în carne... şi mă dor.



Îţi mai simt pe buze gustul,

val de mare în talazuri sigilat...

te respir, pulsăm alături,

contopiţi într-un trecut de mult uitat.



Buzele-mi te mai… Continuare

Adăugat de Rely Tarniceri la August 30, 2008 la 10:45pm — Nu sunt comentarii

Veşmânt de gânduri...

Din faldurile grele de catifea barocă,

se desprind încet, gândurile mele...

Unul câte unul, se lasă tăcut,

cuprins de visări de mătase foşnitoare,

de dantele lasciv atârnînd de câte un sâmbure de adevăr.

Broderii încărcate de mister îl învăluie,

acoperindu-l cu perle din lacrima mării şi valuri argintii.

Iar visele o iau înainte, printre mistice pandantive,

dansând un ritual păgân, al timpului încremenit de şoapte!

Să prindă din urmă clipa... e… Continuare

Adăugat de Rely Tarniceri la August 30, 2008 la 10:44pm — Nu sunt comentarii

Te-am pierdut…

Te-am pierdut pe vremea

când încă nici nu mă gândeam la tine…

Te-am pierdut…

atunci când mi-am pierdut toate visele,

pe care le adunasem în bolul meu de cristal…

S-a spart…

S-a spart atunci… în înghesuiala sufletului meu,

Când toate dorinţele-mi

s-au repezitit să iasă la lumină.

S-a spart, iar visele mele s-au rostogolit

şi-au pierit prin grilajul unei rigole…

Cine ştie până unde s-au dus???

Cine ştie dacă le-a găsit cineva???

Şi… Continuare

Adăugat de Rely Tarniceri la August 30, 2008 la 10:43pm — Nu sunt comentarii

Atunci când ne vom întâlni

Atunci când ne vom întâlni,

Te voi recunoaşte...

Voi închide ochii şi voi simţi

Mireasma florilor

Din gradina sufletului tău.

O cunosc atât de bine...

Sunt florile pe care eu ţi le-am dăruit

Înainte de început...

Pe când erau doar seminţe în găoacea lor.



Atunci când ne vom întâlni,

Te voi recunoaşte...

Voi închide ochii şi inima mea va tresări

la auzul paşilor tăi.

Îmi recunosc bătăile inimii

În fiecare pas al… Continuare

Adăugat de Rely Tarniceri la August 30, 2008 la 10:43pm — Nu sunt comentarii

... şi eu!

Încă un pas pe Via Dolorosa...

Genunchiul se îndoaie sub povară...

Arsura unui bici..o lovitură...

Cine spunea de cruce, că-i uşoară?



Încă un pas...o rană...o durere...

O lacrimă strivită pe obraz...

Cine credea că drumul spre Golgota

Ducea spre biruinţă...prin necaz?!!!



Am tot făcut un pas...şi încă unul...

Satan privea rânjind la chinul meu!

El nu ştia că fiecare rană

M-apropia mai mult de Dumnezeu!!!



Habar n-avea!… Continuare

Adăugat de Rely Tarniceri la August 30, 2008 la 10:42pm — Nu sunt comentarii

Eu ştiu că pot păşi pe ape...

Eu ştiu că pot păşi pe ape,

când ochii mei privesc spre Tine..

Nu am puterea să înfrunt furtuna,

nici să mă-mpotrivesc când valul vine...



Dar nu mă uit la slaba mea făptură,

la pumnul de ţărână care sânt,

Şi nici la hăul care se despică

sub pasul tremurat, împins de vânt.



Eu ştiu că pot păşi pe ape

cînd ochii mei privesc spre Tine!

Tu-mi eşti puterea şi tăria

când din adânc, furtuna vine!



De braţul Tău mă las… Continuare

Adăugat de Rely Tarniceri la August 30, 2008 la 10:41pm — Nu sunt comentarii

Îţi mulţumesc

Ca stropii deşi de ploaie-n miezul verii,

Ce răcoresc pământul însetat,

Sunt binecuvântările ce-n suflet

Mi le reverşi, o, Doamne, ne’ncetat.



Păstrează-mă, de Tine, mai aproape,

Ca pe un pom sădit lîngă izvor:

Să fiu udat mereu de-a Tale ape,

Iar roada să mi-o dărui, tuturor!



M-ai zămislit cu-atîta dor în suflet,

Şi mai apoi pe nume m-ai strigat.

Mi-ai pus în palmă vise şi speranţe,

Un duh de viaţă nouă Tu mi-ai… Continuare

Adăugat de Rely Tarniceri la August 30, 2008 la 10:38pm — Nu sunt comentarii

Ce-ar fi Adam fără de Eva???

La-nceput, atunci cînd Eva a-ntins mîna şi a luat

Fructul interzis de Domnul, tu Adame, unde-ai stat?

N-ai primit-o-atunci în grijă, să îţi fie de-ajutor,

Ca să nu mai simţi în pieptu-ţi, cum te mistuie un dor?

Domnul te-a făcut, Adame, doar pe tine, la-nceput,

Iar pe Eva dintr-o coastă, un vas slab El l-a făcut.

Tu ai fost creat puternic, să conduci, să schimbi destine,

Nu ştiai că soarta lumii, depindea atunci de tine?

Dar, cînd prin neascultare, Eva… Continuare

Adăugat de Rely Tarniceri la August 30, 2008 la 10:35pm — Nu sunt comentarii

Ploaia mea

mi-am deschis pământul arid către Tine

ploaia mea cu stropi de viaţă

m-a pustiit arşiţa nopţii

cu pumnale de ghiaţă

înfipte la rădăcină



acum, doar suspină

în colţul ascuns al tăcerii

lacrima durerii

zâmbind a neputinţă



am păşit în nefiinţă

depărtându-mă de Tine

pe drumuri străine

în noapte



lupi urlând la lună

m-au luat în dansul lor sălbatic

eu rosteam şoapte

neştiute cabale

de mâini mă purtau… Continuare

Adăugat de Rely Tarniceri la August 30, 2008 la 10:33pm — Nu sunt comentarii

Cât mă iubesti

Eu te-am vândut pe treizeci de arginţi

Cu-n sărut pe-obraz, crunt, te-am trădat

am plâns lacrimi amare şi fierbinţi

când te-am privit şi-am înţeles

că m-ai iertat!

M-a osândit a nopţilor genune,

rob al pierzării, zămislind păcat,

am plâns nădăjduind într-o minune

când te-am privit şi-am înţeles

că m-ai iertat!

De trei ori a cântat cocoşu-n noapte

şi de trei ori de Tin' m-am lepădat

am plâns rostindu-Ţi Numele în şoapte

când te-am… Continuare

Adăugat de Rely Tarniceri la August 30, 2008 la 10:33pm — Nu sunt comentarii

Fiindcă m-ai iubit!!!

M-ai învăţat

să privesc zorii-n miez de noapte,

văd razele soarelui de dincolo de nori,

aud liniştea în mijlocul furtunii,

desluşesc şoaptele tăcerii

din cuvinte nerostite,

păşesc pe cărări promise

ce prind contur sub tălpile goale,

beau din izvoare ne-ncepute încă,

ce dorm în căuşuri de stâncă,

mi-e masa întinsă pe verdele crud

mustind lângă ape de-odihnă

nu duc lipsă de nimic

căci Tu eşti cu mine

în toate zilele vieţii… Continuare

Adăugat de Rely Tarniceri la August 30, 2008 la 10:32pm — Nu sunt comentarii

E atâta pace...

E atâta pace în sufletul meu

când ochii mei privesc spre Tine

deşi mă-nconjoară furtuna

iar norii sunt tot mai grei,

Te privesc... şi flori de tei

îmi ningi printre pleoape



eşti tot mai aproape



sunt valuri ce-nghit tot ce-ntâlnesc

în spume ar vrea să mă frângă

dar Tu, din înaltul ceresc

ai venit şi îmi spui „locuiesc

în inima ta, ca nicicând

să n-o las să plângă!”



ştiu că se poate



cu Tine… Continuare

Adăugat de Rely Tarniceri la August 30, 2008 la 10:31pm — Nu sunt comentarii

Ridică-te şi umblă...

Din adâncul nopţii negre

când tenebre mă-nconjor,

cu aripile frânte

genunchii înfipţi în noroi,

cu spaima în suflet

şi niciun ciot de care

să m-agăţ...



ochii îmi ridic

privesc către Tine!



în căderea mea liberă

am uitat

Tu eşti Cel care

îmi risipeşte negurile,

Tu eşti tăria şi adăpostul meu,

eşti mâna mereu întinsă,

eşti ochiul mereu atent,

eşti mângâierea mea,

când toţi mă părăsesc,

eşti darul… Continuare

Adăugat de Rely Tarniceri la August 30, 2008 la 10:30pm — Nu sunt comentarii

O lacrimă...

Se-ntorc în pământ
sufletele mutilate ale durerii
căutându-şi rădăcinile...

şi-au pierdut veşnicia
printre degetele răsfirate
ale timpului.

n-au apucat să descifreze
semnele de pe frunte
şi de pe mâna dreaptă.

şi se pierd...
se pierd în eternitatea lui
„despărţit de Tine”.

bat clopotele
tânguind tristeţea
unei vieţi irosite...

o lacrimă...

Adăugat de Rely Tarniceri la August 30, 2008 la 10:30pm — Nu sunt comentarii

Când plâng...

Sunt stropi ce-alunecă tiptil
pe-obrazul supt al străzii...
Lacrimi mari, tristeţi adânci
ale norilor de ploaie,
uitate în noroaie...

Izbesc pe-acoperişuri
stropii grei
şi pe alei,
pleznesc în muguri uzi
şi frunze moarte
ce nu mai pot să poarte
povara-nlăcrimată.

Ce ciudată
e tânguirea stropilor pierduţi
din ochi neştiuţi...

Adăugat de Rely Tarniceri la August 30, 2008 la 10:30pm — Nu sunt comentarii

Te iubesc Doamne!

Te iubesc cu tot ceea ce nu pot să fiu
decât în mijlocul furtunii,
atunci când valurile se reped nemiloase
să mă scufunde în abis.
Atunci când uit de mine
şi de tot ceea ce cred că sunt
şi mă văd cu ochii Tăi:

fărâmă de lut în mâinile Tale...

o coajă de nucă în mijlocul valurilor furioase...

dar mereu la adăpost, în palma Ta!

Adăugat de Rely Tarniceri la August 30, 2008 la 10:29pm — Nu sunt comentarii

NICIODATĂ SINGUR

Când încercările ce vin, mă copleşesc,

Şi-mi încovoaie trupul sub povară,

Cînd simt că în adânc mă prăbuşesc

Iar cupa ce o beau, e prea amară,

Cind lacrimile grele-mi umplu ochii,

Iar trupu-mi de suspine se-nfioară,

Când simt că n-am putere ca să birui

Şi îndoiala-n suflet se strecoară,

Când colţi haini şi-arată viclenia,

Rîvnind să mă sfâşie la strîmtoare,

Când pasul mi-e la cumpănă de drumuri

Şi-abisul mi se-aşterne sub… Continuare

Adăugat de Rely Tarniceri la August 30, 2008 la 10:28pm — Nu sunt comentarii

Mi-e dor de-acele clipe

Aş vrea să-Mi oglindesc în tine chipul,

ca într-o oglindă să-Mi văd faţa.

Mi-e dor de-acele clipe minunate

plimbându-ne-n grădină, dimineaţa:

tu ochii-ţi ridicai plin de mirare

şi de uimire-adâncă-erai cuprins,

când Eu din înălţimile celeste

o mâna către tine am întins.



Ţi-am pus întreg pământul la picioare

şi ţi l-am dat în stăpânire, ţie

iar ca să-ţi împlinesc desavârşirea,

din coasta ta ţi-am dăruit soţie.

Te-am pus stăpân pe… Continuare

Adăugat de Rely Tarniceri la August 30, 2008 la 10:28pm — Nu sunt comentarii

Inimi de copil

Aş vrea să-Ţi spun ce dor imi e să fiu

Un fulg în palma Ta ocrotitoare,

Când sufletul mi-e gol şi mi-e pustiu

Şi aripi n-au curajul ca să zboare!



Aş vrea să-ncap ca puiu’ntr-o găoace,

Ca să mă simt de toate, l-adapost !

Iar mângâierea Ta s-o simt, uşoară,

Spunându-mi:” Copilaş micuţ şi prost!”



Şi parcă-aş vrea să fiu un ochi de apă

În care chipul Tău să se-oglindească,

Un colţ de cer, un strop micuţ de rouă,

Ce-aşteaptă… Continuare

Adăugat de Rely Tarniceri la August 30, 2008 la 10:25pm — Nu sunt comentarii

Arhive Lunare

2019

2018

2017

2016

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

2000

1999

1995

0201

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2019   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor