Postări de blog prezentate -- Arhiva Octombrie 2009 (61)

SPITALUL

Diminetile erau toate la fel: miroseau subtire a gainat ud si a cetina, a umezeala si poate pe undeva a sosea cu trafic intens.

Zgomotele oraselului incepeau mai tarziu. La ora asta a zilei se auzeau numai cele aproximativ doua sute de vrabii care isi aveau culcusuri nestiute prin cotloanele acoperisurior din vecinatate si se mai auzeau vacile care mugeau dupa viteii ramasi in grajduri. Orasel – orasel, dar toata lumea avea vaci.

Lumina albastruie a primilor zori se facea… Continuare

Adăugat de Nida Stefan la Octombrie 31, 2009 la 3:45pm — 5 Comentarii

lucrurile astea

/îmi vine să ţip/

e ceva ce îmi vine să o spun des



corpul meu este un port

uneori îmi târăsc gândurile ca pe nişte bagaje încărcate

liniştea mă sperie deoarece spune adevărul



la naiba cu toate astea

cu cât mă gândesc mai mult, cu atât mă plictisesc mai repede

nu visez la romantisme, la dulcegăriile prosteşti şi infantile



când dormi lângă mine aş vrea să îţi muşc lobul urechii

să te trezeşti

să-ţi spun că sunt un vis urât şi… Continuare

Adăugat de Diana Suciu la Octombrie 31, 2009 la 12:20pm — 9 Comentarii

viata...

Viata …





M-am gandit ca visele mele ar putea fi un copil carunt care a imbatranit prea repede, pentru ca a visat prea mult . M-am gandit ca tot ce ma-nconjoara nu are sens, totul este o amageala ametitoare . Viata, spatiul, timpul, toate nu au sens, caci daca ar avea sens , ar fi absurditati. Cred ca Dumnezeu s-a jucat atunci cand a facut lumea, precum un pictor care se joaca cu lumini, cu culori, cu umbre, cu idei . Si cred ca joaca e cea mai dumnezeiasca insusire pe care omul… Continuare

Adăugat de Voicu Ella Malina la Octombrie 30, 2009 la 10:10pm — 24 Comentarii

Peter Pan avea urechile mici

Peter Pan avea urechile mici, de aceea nu auzea niciodată timpul spărgându’se pe asfalt;

ştia doar cum se sparg nucile.

Mai ştia că, uneori, când se întorcea acasă, gândurile i’o luau înainte şi se spărgeau şi ele

împiedicându’se’n scorbură.

Tinkerbell le ascundea delicat cu piciorul sub preş.

Copiii se prefăceau că nu văd,

Peter se prefăcea şi el că nu’şi aduce aminte,

Wendy plecase demult şi nu le mai putea…
Continuare

Adăugat de Alina Dora la Octombrie 30, 2009 la 9:11pm — Nu sunt comentarii

Oraşul nu mai este demult al meu

Oraşul nu mai este demult al meu.

Cu ani în urmă, împrumutasem prietenilor câteva case.

Mi’a fost milă de ei – erau tineri, venise iarna, le era frig.

Îmi amintesc clar cum le îndesasem clanţele uşilor în buzunar,

cum aproape am luat’o la fugă de jenă că s’ar putea întoarce să’mi mulţumească.

Pe urmă am dus’o cam prost. Am pierdut bulevardul şi parcul la amanet. Alte două străduţe

le’am dat de pomană,

unuia…
Continuare

Adăugat de Alina Dora la Octombrie 29, 2009 la 7:30pm — 2 Comentarii

focul

să facem focul
gândeşti
să facem focul
e vatra rece
înfundată de timp

prea verde-i durerea
să ardă
prea verde

dar să facem focul
cu ce-a mai rămas
cu câteva vreascuri
de inimă

aprinde focul
iubitule
mi-e sărutul atât de-ngheţat
e vatra rece
înfundată de timp
prea verde-i durerea

dar să ardem
chiar noi iubitule
să ardem noi

Adăugat de paparuz adrian la Octombrie 29, 2009 la 8:09am — Nu sunt comentarii

Gioachino Rossini (Pesaro, 1792 – Paris, Passy 1868)

Copilaria si-a petrecut-o, alaturi de parintii sai, prin turnee (tatal lui era cornist iar mama soprana). La varsta de doisprezece ani, cand a compus sonatele sale a quatro, deja stia sa cante la vioara. A invatat contrapunctul in urma lecturii partiturilor lui Mozart sau Haydn. Intre anii 1804 – 1810 a urmat cursurile Liceului muzical din Bologna. De-a lungul adolescentei Rossini a fost pe rand cantaret, corepetitor si acompaniator la teatru, a practicat in afara…
Continuare

Adăugat de Cristina Maria Vlaşin la Octombrie 28, 2009 la 10:00am — 9 Comentarii

©

ce dacă toată dragostea se face din carne

nu a ucis pe nimeni până acum

ce dacă asta nu e poezie adevarată

cine dracului a scris

mă crezi

nu am nici măcar o valiză în care sa pun ceea ce ştiu

e viaţa mea pentru Dumnezeu

şi nu are timp pierdut



deşi unii cred că am să mă sinucid

îmi pun pantofii şi ies în stradă

nu m-a învăţat nimeni

vine dinăuntru ca un zâmbet de mamă

la fel pegasul meu cu şa lungă din clasa a 8ta

a fost…

Continuare

Adăugat de Victor Marinescu la Octombrie 28, 2009 la 8:30am — 2 Comentarii

Vorbesc limba romana, au auzit ca sunt romani, dar nu au idee ce si unde e Romania

Incredibil!



Gazeta de Maramures a facut o descoperire extraordinara. La doar 200 km de Sighet, exista 1.600 de oameni care vorbesc o limba asemanatoare limbii romane din Evul Mediu. Li se spune 'volohi'. Prin anii ?90, au aflat ca, nu foarte departe de ei, existam noi, alti oameni care vorbesc aceeasi limba. Aceasta, datorita unui barbat intors din armata, care le-a dat volohilor un radio cu tranzistori, fixat pe Radio Bucuresti.



S-au refugiat toti la marginea padurii,… Continuare

Adăugat de Doina Dragus la Octombrie 27, 2009 la 8:59pm — 4 Comentarii

Prietenii mei spun că e nasol să mori

Toţi prietenii mei spun că e nasol să mori

Dar eu cred că după ce asta se întâmplă

Nu te mai întreabă nimeni cum ţi s-a părut

Cred că dispari pur şi simplu, însă mie nu de asta mi-e frică.

Presupun că moartea e ca şi cum ai pleca în Noua Guinee

Un loc de care tot auzi şi pe care nu l-ai văzut niciodată

Dar măcar despre el poţi să cauţi ceva pe internet sau să vezi nişte poze

Sau să citeşti cartea aia pe care o citeam eu în copilărie

Când am început să-mi… Continuare

Adăugat de vera la Octombrie 26, 2009 la 6:00pm — 15 Comentarii

ZAMBETE FURATE

"Pe lnga Floppy far soft,

Mereu am procesat

Ma cunostea PC-ul tot

Tu nu m-ai accessat.

Prin Windows incercam ades',

Te urmaream sfios,

Ca sa te vad chiar face to face,

Mi-ai aratat un DOS.

Prin Microsoft te cautam

Sa te printez un pic,

Iar pe E-mail te asteptam

Macar sa-mi dai un click.

In messenger am navigat

Si-asa cum navigam

Am observat ca te-ai cuplat

Trei ceasuri pe webcam.

Nici noaptea nu pot sa ma… Continuare

Adăugat de MARILENA VELICU la Octombrie 26, 2009 la 2:19pm — 10 Comentarii

Referinte critice - romanul Coada

Elena CRASOVAN, august 2009, in Orizont

Amestecul de amintire reala si intarsii fabuloase, grotescul si umorul, dialogurile, alternanta epic-poematic, creionarea personajelor, scenele memorabile contrabalanseaza punctele slabe ale strcturii. Coada este o carte bine scrisa, o lectura “de placere”, de “risu-plinsu”, cel putin pentru cei care “stiu”.





Paul GORBAN, 9 iulie 2009, pe http://paulgorban.blogspot.com

Romanul Coada… Continuare

Adăugat de Dragos Voicu la Octombrie 26, 2009 la 1:56pm — 4 Comentarii

INTERVIU CU DUMNEZEU - OCTAVIAN PALER

"-Ai vrea sa-mi iei un interviu? deci…..zise Dumnezeu.

-Daca ai timp... am raspuns eu.



Dumnezeu a zâmbit, spunând:

-Timpul meu este eternitatea. Ce intrebari ai vrea sa-mi pui?



-Ce te surprinde cel mai mult la oameni?



Dumnezeu a raspuns:



-Faptul ca se plictisesc de copilarie, se grabesc sa creasca, apoi iarasi tânjesc sa fie copii; ca îsi pierd sanatatea ca sa faca bani si apoi îsi cheltuiesc banii ca sa-si refaca sanatatea; faptul ca se… Continuare

Adăugat de Maria Oprea la Octombrie 26, 2009 la 10:47am — 18 Comentarii

Numele tău

Am rostit numele tău într-un deşert
şi acel deşert s-a făcut izvor
din care tu luminai această lume oarbă şi incertă,
iar toate poemele lumii îţi spălau gleznele
cu o veneraţie glăsuită în limba pescăruşilor.

Eu pe această planetă stranie strâng cu cerbicie fiecare literă
care ar putea să-m spună numele tău adevărat
dar călăuze neîndemânatice
nu ştiu că NUMELE TĂU se scrie doar în ortografia
aripilor de pescăruşi întinse pe cer !

Adăugat de Bogdan Baghiu la Octombrie 26, 2009 la 4:23am — Nu sunt comentarii

Trece-l in CC pe Dumnezeu-sa stie!

Draga Sekspir...

Nu, nu pot sa iti scriu tie, nu numai ca ai murit, dar sigur nu imi vei citi scrisoarea cand vei vedea ca nu e scrisa cu limba regala. Nici nu o sa imi atarn capete de mort de maini pentru o piesa speciala de teatru de papusi moarte dupa tine (la cateva zile ploioase distanta). Vara a trecut demult si tot ce visez sunt spectacole cu accesul strict interzis zanelor diafane si respectabile ale padurii si noptii. Macar daca as fi inceput cu "Dear"...



Draga… Continuare

Adăugat de indigo la Octombrie 26, 2009 la 12:56am — 13 Comentarii

Ion Lazu: Memorialul scriitorilor încarceraţi sub regimul comunist. Această criză în care ne-am înpotmolit parcă fără scăpare – dacă nu cumva e doar „o frază de dânşii inventată / ca cu a ei putere …

Ion Lazu: Memorialul scriitorilor încarceraţi sub regimul comunist.



Această criză în care ne-am înpotmolit parcă fără scăpare – dacă nu cumva e doar „o frază de dânşii inventată / ca cu a ei putere să vă aplece-n jug (Eminescu), oricum, ea „a ucis orice...” (Labiş) speranţă că intenţiile noastre vor ajunge la scadenţa dorită. Dar să trec la obiect: La sfârşitul lui ianuarie 2008 Uniunea Scriitorilor şi-a însuşit cu mult interes proiectul cultural iniţiat de subsemnatul cu privire la… Continuare

Adăugat de Ion Lazu la Octombrie 25, 2009 la 6:49pm — 7 Comentarii

Manifestul deprimist - agresiune şi digresiune



Am tot încercat să definesc în ultima vreme un fenomen care pentru unii este absolut vizibil, normal şi cât se poate de actual iar pentru alţii înseamnă începutul sfârşitului, apocalipsa literaturii. Sigur că niciodată n-am fost partizanul textelor care conţin cuvinte şi expresii şocante doar de dragul de-a impresiona un potenţial cititor, sigur că nu suport nici "construcţiile" poetice făcute pentru iluminarea maselor,…
Continuare

Adăugat de Gelu Vlaşin la Octombrie 25, 2009 la 5:00pm — 21 Comentarii

Inedit - Constantin Noica poet 1



Umană



Trestie de humă, te închini grăbită

ca o babă-n Paşte, trestie de humă;

vîntul te îndoaie – eşti grumaz de vită

ce răstoarnă-n unde brazdele de spumă.



Te închini la cerul încuiat cu apă

turbure – sau tremură-n tine Dumnezeu

prin din polta rece unde senin s-adapă

şi-aplecat în lume ca un curcubeu?



Cînţi o rugă undelor de spumă

ce-şi încearcă dorul încreţind din…
Continuare

Adăugat de Fabian Anton la Octombrie 25, 2009 la 3:25pm — 1 Comentariu

ACCIDENT CASNIC

Consuela şi-a pierdut fecioria într-o vineri după masă la ora şase precis.

Sau cel puţin aşa pretindea pendula cea bătrână moştenită de la bunicul Petrache. Pendula despre care vorbim avea pe puţin o sută de ani, abia încăpuse în apartament, atât era de înaltă, şi arăta timpul cu o precizie diabolică, în ciuda tuturor zdruncinăturilor, şocurilor şi loviturilor pe care le primise de-a lungul vremii. În peregrinările sale prin fiecare locuinţă, pendula era urmărită de meşterul Hans,… Continuare

Adăugat de Ion Manzatu la Octombrie 24, 2009 la 3:33pm — Nu sunt comentarii

Natura polivalentă a Nonei în drama „Tulburarea apelor” de Lucian Blaga

Nona este o figură feminină tipică structurii arhetipale a femininului promovat de Lucian Blaga în dramaturgia sa, manifestând un amestec de divin şi diabolic, de angelitate şi luciferism, fiind un factor de tulburare în spaţiul figurilor masculine. Dumitru Micu afirmă că „Demonia intră în constituţia mai tuturor eroinelor teatrului blagian, de la Zemora «cea tânără şi sălbatică», ce iese, ispititoare, în calea lui Zamolxe, până la Ana, soaţa lui Noe, frecventată de Nefârtate.” În jocul ei… Continuare

Adăugat de Emilia Ivancu la Octombrie 24, 2009 la 3:10pm — Nu sunt comentarii

Arhive Lunare Incluse

2017

2016

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2017   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor