Postări de blog Octombrie 2011 (973)

la capătul străzii ornamente de iarnă

cu multe beculeţe sparte

se leagănă între stîlpi

în lumina lor încremenită

pietrele din pavaj se fac mai mari

 …

              Personajul principal este servit cu şampanie. Un domn de vreo şaizeci de ani, probabil foarte bogat, nu-şi refuză mica plăcere a dimineţilor de pe strada Pacific, la numărul şase, în barul anonim cu vedere la un trotuar măsurat de ragazzele pe care noi nu le vedem, dar n-avem decât să-l credem pe barmanul proprietar când înjură pe italieneşte departamentul de moravuri uşoare. Dar domnul e o prezenţă deosebit de agreabilă!

            Înainte de Mary, intră…

Eduard Ovidiu Ohanesian

A apărut Puterea din Umbră Vol.II la Editura Junimea din Iași

Raport din spatele ușilor închise…

               În dorinţa de a descoperi fiece taină şi de a înţelege neînţelesul, ne avântăm adesea în zborul spre înalt... Uitând dualitatea propriei firi, riscăm, uneori, să dezechilibrăm întregul. Ceea ce ne oferă Marius Zinca prin volumul său „Pierdut în… cuvinte” constă în forţa care reechilibrează cele două principii ale fiinţei umane, indiferent din ce perspectivă le privim – trup şi suflet sau yin şi yang. Aşa începe amăgirea… cu o…

uită-te la ei

și-au făcut blugii ferfeliță

au nevoie de petice

pentru nenorocitele alea de zaruri

cică să nu se mai audă vinerea

când obișnuiesc să dea cu ele

de-a norocul

și vine iarna azi mâine

oho ăsta să fie necazul

de-acu va trebui să-i vedem altfel

să-i auzim altfel

știi crucea de la poarta lui nea Ilie

au vopsit-o în verde

că de

să se schimbe vremurile-n…

eu îl vedeam de aici

ea îl vedea de acolo

a trebuit să ne întâlnim

fără obligaţia suprapunerii



el nu era departe

de fiecare din noi

dar de aici se putea observa scara



ea purta foarfece gri

şi privea insistent spre pământ



în sfârşit rotirea

am strigat din răsputeri

m-a privit dispreţuitor



purtam o haină veche 

ea căuta un ton

în afara oricărei game

pe care să îşi rostească discursul…

Rănile sufletului se deosebesc de celelalte prin aceea că se acoperă, dar nu se închid; mereu dureroase, mereu gata să sângereze când le atingi, ele rămân în inimă vii şi deschise.” Al. Dumas

A trecut şi săptămâna de vacanţă pe care elevii din ciclul primar şi învăţătorii lor au avut-o. Personal, cât porumb am cules în această perioadă alături (de cine altcineva?!) de soţia mea Ana cu care convieţuiesc de 24 de ani (24 octombrie 1987) n-am cules în viaţa mea ! Dar cu toate astea, deşi la sat românii muncesc ca robii, viaţa nu li se pare mai frumoasă sau că ar duce-o mai bine ca înainte! Constat că trăim vremuri ciudate, anunţate de altfel în Cartea Cărţilor! Şi am…

O tanti avea o casa…

Secventa 1

Ecran TV, studio stiri.

Voice-Over reportaj:

O femeie de 70 de ani, ramasa singura, si-a luat viata, dupa ce a aflat ca ultimul om care mai era langa ea va pleca si el din viata ei. Acesta a incercat cu disperare sa o…

E-un joc.Cu pasi marunti incepe.

Se joaca-n doi.Doi cate doi.

Asa e datina strabuna,

De la Adam , pana la noi.



Si-i doar un pas pana ce hora,

In care prins-am a juca,

Sa creasca-n sufletele noastre.

Si ce…

„Singurătatea” în poezia lui Bacovia? Nimeni nu mai face azi analize tematice, apoi tema singurătăţii este atât de evidentă în poezia bacoviană încât un eventual comentariu ar deveni o colecţie de truisme. Analiza statistică ar arăta chiar că frecvenţa cuvântului „singurătate” şi a celorlalte cuvinte din aria lui semantică este aşa de mare, încât o analiză tematicăar forţa o evidenţă: „singurătatea” este una dintre cele câteva teme ale poeziei lui…

Acum că am socotit

fiecare picătură de oxigen

pe care plămânul meu drept

o va împărţi cu cel stâng

Somnul îmi va fi liniştit

Mă desfac în organe

ca un puzzle

de care m-am plictisit

şi încerc să alcătuiesc

altă lume

În visul acesta chinuit

le voi găsi loc

şi lor,

rinichilor mei…

Acolo

Farurile maşinii taie în noapte un drum. E linişte, tata e la volan, motorul toarce. Mă simt în siguranţă. Ochii mi se închid. Scurtele viraje îi întredeschid. Picotesc. Mici frânturi de film derulat, întrerupt şi iar reluat.

La un viraj larg, inerţia mă înghesuie, nebuna!, în portieră, iar scârţâitul anvelopelor mă atenţionează, tragându-mă de mânecă:

- Dormi?... Scoală!

Privesc buimacă. În dreapta mea, noaptea ghiduşa! trage…

E noapte adâncă în camera goală

viitorul se îngustează în mintea mea

zdrobindu-mi violent

libertatea

O lună , înceţoşată trist,

străjer peste suflet,

desenează în fereastră

umbre

somnul viclean mă îmbie

cu acelaşi vis tăcut

Copilul uitat se zbate în mine

cu ochii umezi

căutând printre experienţe

sfîrşitul poveştii.  

De ce nu suntem fericiti cand suntem fericiti

Corform ultimelor studii efectuate in semiconstientul adormit al subsemnatului, dimineata si seara, pe la vremea visatului cu ochii deschisi, procentul de placere necesar pentru a  asigura fericirea fie si pentru un minut pe zi e destul de scazut, surprinzator sau nu pentru timpul de afara sau pentru vremurile dinauntru, cam albastre daca tinem…