Postări de blog Decembrie 2008 (173)

Împărtăşanie

Printre copaci
ochii tăi culeg luna,
trofeu îndurerat
ca urletul meu dimineaţa;
atât de tăcut
pe marginea canapelei,
jumătate aici,
jumătate alergând
pe spinarea şarpelui negru
a sărutului,
Printre copaci
ochii tăi culeg oasele
zeului cuminecat din mine.

Adăugat de Iordache Dan la Decembrie 1, 2008 la 9:29pm — Nu sunt comentarii

Reflexiile umane ale safirului...

  

Motto:
"Cea dintai si singura datorie esentiala a omului este caritatea, adica o neobosita justificare a bucuriei existentei. A face din viata ta o…
Continuare

Adăugat de Stefania Agnes la Decembrie 1, 2008 la 9:00pm — Nu sunt comentarii

Blogul Melaniei Cuc

La Multi ani , Romania, oriunde te/ai afla!

Adăugat de melania cuc la Decembrie 1, 2008 la 8:30pm — 2 Comentarii

Despre creaţie (fragment de manuscris)

Cu toţii suntem oameni obişnuiţi...; raportarea la ceilalţi membrii ai societăţii, în general şi respectiv la grupul de apartenenţă, în special, este normală..., măcar prin prisma faptului că există cel puţin un factor comun care să te determine să te numeşti "membru" al acelei comunităţi. Susţinerea sub orice formă a ideii „cluburilor exclusiviste”, de „elită culturală”, în societate, este o dovadă de egoism interacţional faţă de semeni.

Creaţia artistică…

Continuare

Adăugat de vebwell la Decembrie 1, 2008 la 7:20pm — Nu sunt comentarii

LA MULŢI ANI DE ZIUA TA ROMÂNE!



LA MULŢI ANI DE ZIUA TA ROMÂNE!



România este aici:

În inima mea,

În inima ta,

În familie şi-n tradiţii,

În obiceiuri şi superstiţii

În gândul ce nu moare,

În glia roditoare,

În munţi cu creste-nalte,

În rodul de pe-ogoare,

În mâini muncite de români

În înţelepciunea celor bătrâni

În poveştile transmise la urmaşi

În ape curgătoare şi iarba de sub paşi

În tot ce vieţuieşte… Continuare

Adăugat de Simina la Decembrie 1, 2008 la 3:47pm — Nu sunt comentarii

Sentimente româneşti

Sunt un ecou al vechii românimi

Ce îşi plângea prin clipe-albastre dorul,

Iar sufletul îşi regăsea fiorul

Demnităţii peste mărginimi.



Sunt drept urmaş al lui Cotyso, bravul –

Şi-am învăţat ca dacii să respir,

Prin vene-mi curge Dunărea, în vadul

În care-mi plânge naiul lui Zamfir.



Şi din Banat până-n Moldova sfântă,

La umbra falnicului Făgăraş,

Îmi plânge pleoapa dorul ce m-avântă

Acasă-n taragotul lui Fărcaş.



Când… Continuare

Adăugat de Dan SIRBU la Decembrie 1, 2008 la 2:56pm — 1 Comentariu

George ROCA - POEZIE ABSURDĂ: "LUI NOSTRADAMUS"



































LUI NOSTRADAMUS



Cu un binoclu xenofob

Ascult din nou pădurea

Doar laurii cu flori şi bob

Îmi scot peri albi aiurea.



Afară-i frig şi-i mohorât

Iar clima-i australă

Simt durere mov în gât

Pe placa mea… Continuare

Adăugat de George ROCA la Decembrie 1, 2008 la 2:30pm — Nu sunt comentarii

Haiku

nici urmă de zbor-
în cuiburi părăsite
doar fulgii de nea.

Adăugat de Djamal Mahmoud la Decembrie 1, 2008 la 1:38pm — 6 Comentarii

Nu am decât

Nu am decât cuvintele
Când noaptea mi se destramă pe trup,
Lăsându-mi durerile să alunece în şiraguri lungi,
Nu am decât lacrimile
Pe care le întorc de pe o parte pe alta,
Şerpii împletindu-şi sărbători prin oase.
Nu am răsaduri de nunţi,
Nu am,
Sunt final de baladă
Cu ţărâna pusă la căpătâi
Să-mi lase cuvintele vii
Chiar de e timpul pentru moarte,
Nu am decât gândul altoit cam strâmb
Între cer şi pământ.

Adăugat de Mirela Burhuc (Miralia) la Decembrie 1, 2008 la 1:10pm — Nu sunt comentarii

Nu mai stau mult

Doar drumul înspre tine îl voi pierde,

Nu mai stau mult să-ţi bântui pe la poartă,

Cerşesc doi îngeri şi un drum mai verde

Şi-apoi te las. Să-mi ningă peste soartă!



Nu mai stau mult, azi ochiul ţi-e de sticlă

Şi-mi sângerează tâmpla în neştire,

Mă prinde iarna, mi se-aşează-n pâclă,

Luminile se prind în amorţire.



Şi umbra-mi ghemuită peste braţe

Îşi prinde-n păr păianjenii uitării,

Doi ulii stau de strajă să-mi înhaţe

Ce mai… Continuare

Adăugat de Mirela Burhuc (Miralia) la Decembrie 1, 2008 la 1:07pm — Nu sunt comentarii

Să pleci, am să te las!

Să pleci am să te las
Până la capăt,
În ochi mijeşte iarna pentru doi
Şi o să cânte lerui-ler
Un dangăt
De clopot ce mai bate pentru noi.
Să pleci am să te las,
Tu, cu măsură
Sărută-mă aşa, ca de plecare,
Buzele reci
Pe gura mea arsură
Să-mi fie lespede de-nmormântare.

Adăugat de Mirela Burhuc (Miralia) la Decembrie 1, 2008 la 1:05pm — Nu sunt comentarii

Triptic de stihuri

Nuferi albi pe lac -
lumina încordată
într-o lacrimă.

Adăugat de Gavriil STIHARUL la Decembrie 1, 2008 la 10:30am — Nu sunt comentarii

Acroatică

Cel mai greu de îndurat e simţămîntul că te urăşte cineva

cum zice şi Laerte în grava seriozitate a întoarcerii

la rătăcirile ce nu au altă zare decît mormîntul

între două puncte esenţiale,

cu care ne scriem în palme anii, imitînd nervurile lemnului

la ceasuri cînd încep să se şteargă formele lucrurilor,

neîndoielnic în afara memoriei

ca şi norii care se despart de vînt în Legenda secolelor

stăm legaţi de simţuri şi de concepte,

în rezonanţe sacre…
Continuare

Adăugat de Luminiţa Cristina Petcu la Decembrie 1, 2008 la 12:30am — 2 Comentarii

Arhive Lunare

2020

2019

2018

2017

2016

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

2000

1999

1995

0201

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor