Blogul lui Doria Șișu Ploeșteanu -- Arhiva Ianuarie 2010 (14)

mulez fiinta in apa

Din picurii iubirii impletesc necuvintele. Leg de amor prabusirea dorintelor. Sarut clopotul inutil al singuratatii doar pentru ca sa pot atinge frigul in vant cu mine goala si cazuta. Ma tavalesc in praf, mulez apa, sugrum de gat peisajul. Cu frunze imi astup gura.

Adăugat de Doria Șișu Ploeșteanu la Ianuarie 29, 2010 la 8:58am — Nu sunt comentarii

nume la final

scuip gândul
ce răscoleşte adevărul,
trag de curea
până când raiul leşină.
las idealul
retras
fără formă
şi fără suspin.
respiraţia ca o nebună
dă rest lumii
grosolanul meu nume
rostit mereu la final
uman
dor de dor.

Adăugat de Doria Șișu Ploeșteanu la Ianuarie 27, 2010 la 12:44pm — Nu sunt comentarii

ganduri

se clatină dureri
se desfăşoară azi sub mâine
în mizerabila zi
uscată în spaţiu.
cuvântul morbid
dansează cu spume,
bolovanul din cap
nu mai surâde.
timpul tânjeşte
după gustul buzelor
esenţă contaminată
de vibranta iubire.

Adăugat de Doria Șișu Ploeșteanu la Ianuarie 27, 2010 la 12:17pm — Nu sunt comentarii

resturi

În cădere
arunc o noapte nebună.
În cuvânt
rostesc spasm de iubire.
În secundă
ascund vise trecute.
Sub pietre se zbate
căzutul cuvânt.
Spre iad o apucă
durerea prea mută.

Adăugat de Doria Șișu Ploeșteanu la Ianuarie 26, 2010 la 8:37am — Nu sunt comentarii

sfarsit

M-am născut în decorul unui străin, expulzată de ţipătul infernal al materiei. Am înfipt mâinile precum o criminală în pleoapele adevărului, în faţa jocului fantasmagonic, să pot trăi explozia de clipe nebune şi să pot uita sărutul apăsat al iluziilor. Dacă tot m-am pierdut am vrut să iau de mână singurătatea, să iubesc mârşav cuiul destinului înfipt cu dispreţ în mine. Aceeaşi lacrimă sărută zilnic macabra zi încercând să fie domesticită libertate ştiută de toţi şi doar strigată de mine. Totul… Continuare

Adăugat de Doria Șișu Ploeșteanu la Ianuarie 25, 2010 la 10:59am — Nu sunt comentarii

Seva

înfometată de iubire
a înfipt sărutul
în singura clipă dezgolită,
rătăcită a divinizat vântul,
în umbră a închis spirale
cu trup mânjit de sânge
cu bale uscate pe sâni
cu părul blond
udat de lacrimi
îşi plânge nebuna
negăsita iubire.

Adăugat de Doria Șișu Ploeșteanu la Ianuarie 25, 2010 la 9:34am — Nu sunt comentarii

ego

îmi dezvelesc
talpa
în sufletul tău gol.
mâinile murdare
varsă pe buze
o mizerabilă dorinţă.
crapă fericirea
urlată la limite.
la marginea bordelului
pluteşte mirosul
acru şi nebun.

Adăugat de Doria Șișu Ploeșteanu la Ianuarie 25, 2010 la 8:51am — Nu sunt comentarii

in drumul crucii

Nu sunt în trecere. Clipe funebre, în memorie îşi instalează împărăţia, m-am cununat cu ele. Am încercat, am renegat trecutul, mi-am transformat existenţa într-o cădere pustie. Încremenesc în faţa vieţii, împinsă de la spate de gesturi, aleg imperfecţiunea. Destinul mă roade ca un vierme în timpul meu …astfel că pute crucea ce-o duc zgâriată de singurătate

Adăugat de Doria Șișu Ploeșteanu la Ianuarie 25, 2010 la 8:44am — Nu sunt comentarii

eu

Sunt momentul durerii călătoare în viaţa mea de noapte. Cred că sunt intr-o continuă boală cronică, interminabilă în aşteptarea iubirii, a dorului, a LIBERTĂŢII…pentru că sfârşesc trăind visând. Cercetată demonic, desfăşor până la cer privire şi acolo ascund tot ce-am văzut şi mânjită de albastru întorc spre mine un efemer nimic. Exist dincolo de acolo, aruncată de prea mult cuget, aşteptând iertarea cerurilor pentru că mi-am dorit iubirea prea mult într-un singur cântec.

Adăugat de Doria Șișu Ploeșteanu la Ianuarie 25, 2010 la 8:39am — Nu sunt comentarii

oroare de curva

zdrobesc numele
cu pumnul.
fără dorinţă aşez tâmpla
pe jurăminte
rostite în noroi,
cu palmele
ascund anii bociţi.
în tălpile goale
izbesc păcatul
ce apare gol
în fiecare noapte
mă ştrangulează
interminabil
în acelaşi loc
până când
iau locul prostituatei.
cuceresc mizerabila dorinţă
de a fi supusă
între slab şi puternic
rămân reîncarnarea
lacrimă plânse
noapte de noapte.

Adăugat de Doria Șișu Ploeșteanu la Ianuarie 25, 2010 la 8:20am — Nu sunt comentarii

doar spun

spun iubirii sa plece
si calc pe infinita durere.
picur lacrimi ce dor
in cadere lovesc
de mine sarutul sadic.
poate ca eu
poate ca tu
trecem nevazuti
peste ratacitoarele cuvinte.
lumea mea
preface scrum.
calc vise
prefac soapte
in stralucite umbre
amintiri numarate.
la intamplare
suflet pereche treaz
doare mai mult
chipul strain din oglinda.

Adăugat de Doria Șișu Ploeșteanu la Ianuarie 19, 2010 la 8:55am — Nu sunt comentarii

gest final

mi-a mai ramas timp
doar sa nu plang
timpul dintre
tine si mine.
soptesc in mijloc de drum
la distanta ii spun
si reduc asteptarea
la absolut.
spun restului de lacrimi
sa taca.
mi-a mai ramas timp
doar sa nu gasesc
sensul privirii.

Adăugat de Doria Șișu Ploeșteanu la Ianuarie 19, 2010 la 8:34am — Nu sunt comentarii

tipat

zarea isi canta
venirea
se naste din piatra
privirea
nume pierdut
in verde
crud de clipa
se pierde.

Adăugat de Doria Șișu Ploeșteanu la Ianuarie 19, 2010 la 8:25am — Nu sunt comentarii

VIS

VIS


Timp pierdut neştiut
Scăpat printre degete
Şi mort în sine
În mine
Exist.
Oriunde bate vântul
Îmi deschid paşi
Sărut pe ADIO.
Îmi ţipă în faţă
Ascunsele taine
Vieţi
Şi ocară
Libertăţi
Prizoniere.
Se clatină în mine ura
Sper în foame
Infinită fiinţă.

Dorrina Şişu.

Adăugat de Doria Șișu Ploeșteanu la Ianuarie 8, 2010 la 10:11am — Nu sunt comentarii

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor