Blogul lui Doria Șișu Ploeșteanu -- Arhiva Mai 2014 (6)

amice...



nu prea este adevărat ce se spune

eram prinsă într-o sârmă ghimpată într-o vreme

pentru că am făcut aceeași greșeală ca tine sau ca mulți alții

mă gândeam la dulcegării de tipul 

- viața mea

- păcatul meu

- fericirea mea

- moartea mea

- viața mea

chestiuni inutile și grețoase

clișeu spasmic 

definitiv nu te…

Continuare

Adăugat de Doria Șișu Ploeșteanu la Mai 23, 2014 la 9:45am — 2 Comentarii

7 fluturi și ultimul vals



până ajungi să înțelegi timpul

te roade în sânge frica

te bântuie așteptarea precum o zi rușinoasă

te agiți în lumi trecătoare

te uiți la tine-n oglindă

oftezi, râzi și cazi



îți spun că nu pătrunde niciun fluture în casă

dar mi-ai adus într-o joi 

într-o cutie de carton roz

7 fluturi morți

în 7 culori diferite

cu 7…

Continuare

Adăugat de Doria Șișu Ploeșteanu la Mai 18, 2014 la 5:49pm — 1 Comentariu

noi? niște străini și atât...atât

știm că orice lucru are valoare și mai știm că adevărul costă, dar oamenii uită ce trebuie să ofere și ce trebuie să primească. știm să trăim zilnic un imperiu de griji. știm să nu fim sinceri, dar să pretindem adevăruri. suntem atât de subtili și atât de fragili încât avem pretenția că știm cine suntem. dincolo de noi sunt alți ochi și alte suflete care așteaptă să te fure. dincolo de noi rămânem doar niște străini și atât.…

Continuare

Adăugat de Doria Șișu Ploeșteanu la Mai 16, 2014 la 10:20pm — 3 Comentarii

Unde să rămân?

Privește mâna care desenează linii. Tăcerea noastră-n firul apei plânge. Privește numeralul nemuririi sau ridul ce-ți dansează pe la tâmple.



Ah, anotimp ce-mi stai la piept ca pruncul, deșertul îl împarți la unu? Sorbindu-ți trecerile-n suflet tu crezi acum firesc să-ți fiu pe veci iubită? Cicatrizând căderile în cer, ridic coroană gândurilor duse. Eu doar atât am reușit să strâng, numele meu îți pare tot pe fugă. M-am…

Continuare

Adăugat de Doria Șișu Ploeșteanu la Mai 10, 2014 la 12:56am — Nu sunt comentarii

copilărie oarbă...

Flămândă şi oarbă m-am aplecat spre tine să mă sorbi ca pe un vis pustiu. dar spinii aceştia prin urme mă lasă, sângele-ncepe fiinţa să tacă. Tot mai înalt chipul te arde, întinde o mână ți-n verde mă scaldă.



Izbeşti firav ochii de cer şi te miri că noaptea mai umblă în cerc paradoxuri. Și focul... Tot focul roteşte cu şoapte chemarea. Distanţa ce-o simţi mai aproape te roade. Puteai să ucizi cu piatra copilul. Puteai să nu spui că ăsta-i destinul. De ce să mă…

Continuare

Adăugat de Doria Șișu Ploeșteanu la Mai 3, 2014 la 9:29pm — Nu sunt comentarii

aș vrea să auzi...

aș vrea să auzi ce gândesc acum

sau poate aș vrea să cunoști rezultatul dintre noi toti și dintre doar noi

dintre încărcătura destinului și rătăcire

și de-ai putea să-mi aduci

dimineața când te întorci din nopțile tale 

să-mi aduci flori de măr

și…

Continuare

Adăugat de Doria Șișu Ploeșteanu la Mai 2, 2014 la 11:30pm — Nu sunt comentarii

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor