Blogul lui Doria Șișu Ploeșteanu -- Arhiva Iunie 2010 (10)

Nu mă priviţi

Pe un drum fac paşi.

Paşii fac un drum.

Limbaj rigid, tehnicism

Lumea se explică

Divinitatea nu, e strictă.

Trăind port vina vieţii

Un nimic trecător e vântul acesta

Imprimat în sângele meu

Am gustul chinului în gură

Nu mă priviţi,

Nu râdeţi

Ironică trăire iubind la infinit

Cine sunt eu?

Cine sunteţi voi?

Greşesc cu viaţa.

Lumina scoate la suprafaţă lacrimi.

Întunericul închide dureri

Situându-se deasupra… Continuare

Adăugat de Doria Șișu Ploeșteanu la Iunie 27, 2010 la 2:12pm — Nu sunt comentarii

Totul se întoarce împotriva morţii mele. Până când?

Nu sunt departe, nu te-am uitat. Te reinventez la fiecare răsuflare. Când tu simţi pietrificarea ochii mei lăcrimează. Simt valul din cuvânt. Visul e un adevăr. Minciuna

e o aripă sfântă ce te scapă de adevărul nevinovat de a exista într-o lume ce

pare că nu-i a ta. Nefirescul e uman, e un cântec ascuns, e neputinţa trăirii,

mărturisirii. Rămăne perceperea visului. Curba e în noi.…

Continuare

Adăugat de Doria Șișu Ploeșteanu la Iunie 21, 2010 la 6:43pm — Nu sunt comentarii

să nu mă înţelegeţi...

mă ridic să pot ierta,
mă apropii să pot înţelege,
plâng să nu pot râde,
trăiesc să pot muri.
dincolo de mine sunt eu,
dincolo de eu sunt univers - apă tulbure - tăcere şi aer.
sunt sinele ce stă să cadă în puterea voastră de înţelegere,
sunt o necunoscută ce se împarte unui singur sărut la infinit
pâna tinde la aproape un sărut al morţii,
al nopţii,
al cugetarii,
al pustiului.

Adăugat de Doria Șișu Ploeșteanu la Iunie 14, 2010 la 8:12am — Nu sunt comentarii

Io azi - Colaj Adrian Grauenfels şi Dorina Şişu

cum se răspunde la o cascadă de aer?

când discipolii aprind frunze vestejite cu lupa solară

eclipsa face umbra în spatele sevaletelor

ba unul chiar trimete bezele în vânt

un altul înghite vopsea proaspăt pictată

cred că sunt bolnav de incurabile doruri

de mendre imense cât aura unei icoane

ascuns în mansarda cu poeme prăfuite

îl copiam pe giotto, când ai trecut ca o lacrimă

pe lângă pânza mea încă albă

fără ecou...

Autor… Continuare

Adăugat de Doria Șișu Ploeșteanu la Iunie 14, 2010 la 8:09am — Nu sunt comentarii

totul în puterea voastră

Mă ridic să pot ierta,
mă apropii să pot înţelege,
plâng să nu pot râde,
trăiesc să pot muri.
dincolo de mine sunt eu,
dincolo de eu sunt univers - apă tulbure - tăcere şi aer.
sunt sinele ce stă să cadă în puterea voastră de înţelegere,
sunt o necunoscută ce se împarte unui singur sărut la infinit
pâna tinde la aproape un sărut al morţii,
al nopţii,
al cugetarii,
al pustiului.

Adăugat de Doria Șișu Ploeșteanu la Iunie 10, 2010 la 5:59am — Nu sunt comentarii

Ţipătul pietrelor – chemarea pământului

Când pietrele mă strigă

Lacrima urcă în sânge

Se spală păcatele între ele

Cu dureri potcovite în suflet.

O frumoasă pânză

Ţes amintirile,

E neagră

Neatinsă de oameni,

E pură

Neatinsă de viaţă.

Îmi este foame să trăiesc

Să-mi fie dor de mine,

Să mă dispreţuiesc

În fumul acesta alb.

Ies aburi din piatră,

Cu trupul meu acopăr

Frigul şi strigătul ei.

Taci, taci, pământul te aude

Apoi mă cere şi pe…
Continuare

Adăugat de Doria Șișu Ploeșteanu la Iunie 8, 2010 la 10:32pm — 1 Comentariu

Satyricon-ul

Primul roman latin, Satyricon-ul (din care s-au păstrat numai 141 de capitole) însumează caracteristicile a ceea ce am denumit mai înainte roman al condiţiei umane. Acest roman a fost scris în timpul domniei lui Nero, perioadă care reprezentă cea mai tensionată şi mai bogată în semnificaţii secvenţă a secolului. El prezintă atmosfera particulară a acestei epoci, pune în discuţie unele probleme literare care o pasionau şi utilizează ca sistem de referinţă moravurile specifice domniei acestui… Continuare

Adăugat de Doria Șișu Ploeșteanu la Iunie 8, 2010 la 8:15pm — Nu sunt comentarii

Călătoria fantastică în romanul parodic

Motivul devine dominant în Istoria adevărată, strălucit roman parodic al lui Lucian scris în secolul al II-lea. În acest roman Lucian inaugurează o călătorie fantastică dincolo de lumile locuite.

Romanul său se prezintă ca o parodie ostentativă a unor relatări de voiajuri fabuloase, relatări care minţeau pretinzând că sunt autentice. Însuşi Lucian mărturiseşte că persiflează atât pe Ctesias din Cnidos care scrisese despre India fără să o vadă şi fără să fi ascultat pe vreun cunoscător al… Continuare

Adăugat de Doria Șișu Ploeșteanu la Iunie 3, 2010 la 8:19pm — Nu sunt comentarii

Ambiguitate

Lumea creează de-a pururi noul. Materia e o eroare. Substanţa nu durează în eternitate. Omul se află situat între cele două. Ce şansă mai are omul în univers? El există undeva. Condradicţiile din om vin din afirmarea simultană a lui a fi şi a avea. Omul este într-un fapt pe care-l condamnă, se vrea chiar el un supraom care să poată condamna ori compune materia şi esenţa, spiritul şi fapta. Omul pur şi simplu este al acestei lumi pe care o candamnă vrând să dispară din este-le acesta fără… Continuare

Adăugat de Doria Șișu Ploeșteanu la Iunie 3, 2010 la 5:55am — Nu sunt comentarii

Longos

Dragostea este tema principală a unicului roman pastoral al Antichităţii, Dafnis şi Cloe, scris de către Longos la sfârşitul secolului al II-lea sau la începutul secolului următor. Romanul se remarcă prin simplitatea naraţiei, prin tonul cald al povestitorului (autorul), prin veridicitatea intrigii care este mult mai simplă decât în alte romane contemporane, ceea ce nu o face însă lipsită de interes.

Acţiunea romanului se desfăşoară în jurul cetăţii Mytilene din Lesbos, intriga… Continuare

Adăugat de Doria Șișu Ploeșteanu la Iunie 1, 2010 la 3:42pm — Nu sunt comentarii

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor