Blogul lui Doria Șișu Ploeșteanu -- Arhiva Iulie 2011 (14)

gândul șarpelui

am fost să mă caut
am găsit un gol
am întrebat golul unde umblă fericirea
dar el a tăcut
am întrebat tăcerea unde sunt
mi-a arătat moartea
am întrebat moartea unde e viaţa
mi-a aşezat degetul pe buze
cuvintele suntem noi
dincolo de înţelesuri suntem nevoi
 
vina e simțirea
confirmăm durerea cu dureri
sunt oameni povestitori de…
Continuare

Adăugat de Doria Șișu Ploeșteanu la Iulie 24, 2011 la 10:59am — 1 Comentariu

doar vântul știe prin gând să ne umble

prin sânge piatra plânge

prin cer norul desenează destinul

prea strânse rădăcini de mijloc cuprind

timpul petrecut prin degete și gând

atâta liniște într-o secundă

viața a uitat să mai trăiască

a închis ochii

și-a început să se întrebe

de ce o izbește dorul

de ce sângele moare în patimi de doi

de ce noaptea visul e viu

de ce îneci privirea în povești

și spunem că valul ne strigă pe nume

ne strângem în cerc

suspine în ritm

și zborul e… Continuare

Adăugat de Doria Șișu Ploeșteanu la Iulie 18, 2011 la 10:14am — 2 Comentarii

ne-am rugat și-am crezut

mergem obsedați de clepsidră

ochii au rămas suspendați într-o culoare

cu o inocență obosită

cerem dreptul la fericire

nu vedem

că ne vine

că ne pleacă

aerul cu sensul prăpastie

ne-am rugat să ne crească aripi

ne-am proptit în centrul luminii

ne-am adăugat rânjet de iubire

și-am crezut că vara e un anotimp de suflet

tăcerea mâinilor tale

scrie cuvinte bolnave

urmează o cursă fără punct de sosire

învață să citești…

Continuare

Adăugat de Doria Șișu Ploeșteanu la Iulie 18, 2011 la 10:11am — 1 Comentariu

din regulamentul unui idiot

din regulamentul unui idiot

 

ochi prăfuiți și mirați

alunecă obositor pe bulevard

un coș de gunoi lenevește sub cotul prostituatei

cerșetorul o susține

cu o țigară

scrumul e luat de vânt

și vorba pensionarului de la ziare

vremuri grele, vremuri tulburi, vremuri apocaliptice

totul ne omoară

așteptăm să murim

uite un rânjet pe fața mortului

alunecă piatra umedă printre degete

la un pas de…

Continuare

Adăugat de Doria Șișu Ploeșteanu la Iulie 15, 2011 la 6:36pm — 1 Comentariu

nu privi la cel care are

strigăt călcat în picioare

am trecut oricum pe lângă ploi

credeam că plângi

eram orice dus de un vânt

sărăcia tăgăduiam

furând

credeam că răbufnesc mângâieri

de nicăieri

nu privi la cel care are

de prea mult lumina nu-l atinge

rămâne un sunet călcat în picioare

nu te mira

în jur ne-nşiră viaţa 

a viață

doar vorbe slute

mi-au sărit în drum

îngustă e soarta

cerşim durere

auzi cum pătrunde în oase…

Continuare

Adăugat de Doria Șișu Ploeșteanu la Iulie 12, 2011 la 10:00pm — 1 Comentariu

am devenit

poate am devenit fără timp

de recunoaștere sau așteptare

sau altceva mult mai descoperit și mult mai de sine

manifestele se scurg printre degete

distanța separă imagini nevăzute

iar tu spui că mă cunoști

fără să-ți aduci aminte de mine

puncte inversate prin cioburi

dansează în vârful cuvântului tău

lucrul cel mai obosit

e capătul unui nou început cu mâinile goale

o foame de viață

o sete de neștiut

doar…

Continuare

Adăugat de Doria Șișu Ploeșteanu la Iulie 9, 2011 la 9:30am — 2 Comentarii

sunt femeia

sunt femeia tăcerilor
cuvântul se naște în ploi
nopțile adună urmele 
înțelesuri…
Continuare

Adăugat de Doria Șișu Ploeșteanu la Iulie 7, 2011 la 8:50am — 3 Comentarii

coniacul are gust de sânge uscat

viața e de vină doar pentru că....

nu-ți amintești ce-ai scris prima dată

capitolul morții

sau

capitolul vieții

ai uitat să numeri zilele fără mine în picioarele tale

înălțarea gleznelor e doar provizorie

coniacul a rămas plăcerea zeilor în schimb de noapte

ai vrut să mă ai

nepoliticos

în amintiri

sarcastic

în prezent

nu ți-a plăcut sângele meu uscat pe mâini

îmi reproșai tăcerea și mă făceai târfă

chiar dacă lumânarea îți oferea… Continuare

Adăugat de Doria Șișu Ploeșteanu la Iulie 5, 2011 la 5:18pm — 2 Comentarii

prostituata

am mers pe o strada la dreapta

am mers în rând cu oamenii

eram desculță

aveam în tălpi cioburi

pentru că nu știam să mă feresc de păcate

am intrat în biserică și am sărutat icoana

de buze mi-a rămas o piatră

e șarpele ce-mi umblă urmele

am înțeles târziu

că am rămas aceeași prostituată

în drumul meu cu oameni

pentru că nu știu să privesc la o icoană

fără să mă întreb unde sunt cu tălpile mele…

Continuare

Adăugat de Doria Șișu Ploeșteanu la Iulie 4, 2011 la 10:55am — 1 Comentariu

tăcerea e o curvă

ai putea să-mi lași frica

timpul e o cursă nebună în palmele mele

ai putea să-mi lași vântul

aceeași nevoie să fim ne va bântui

ai putea să-l imiți pe  Don Quijote

pentru că apoi urmele tale vor avea parfum de crini

să ne lovim cu lanțul de nimicuri

să lăsăm sângele pe frunze

să privim lașitatea cum ne cuprinde

cu noi pe un pod măsurând distanța până la apă

linia vieții e doar un amănunt

e o poruncă să aștepți să te…

Continuare

Adăugat de Doria Șișu Ploeșteanu la Iulie 4, 2011 la 9:57am — Nu sunt comentarii

Așa cum întreabă ploaia de noi

Nu ajungem nicăieri să putem spune că înțelegem asfințitul. Noi suntem grei pentru noapte, nu poate duce pe umeri doar șoapte. Luna prin aer, caută clipe, cenușă târzie, lumini vechi închise. Ce caut prin lecții? O poartă deschisă? Dar cui să dăm restul de vise pierdute?

Zorii se urcă pe val. În mijlocul bulevardului un cerșetor miop a expus un tablou pictat într-o viață, imagine cu noi despletiți pietrelor în vârful muntelui.

De dragul cărui anotimp scriem? Cuvinte moarte…

Continuare

Adăugat de Doria Șișu Ploeșteanu la Iulie 4, 2011 la 8:20am — Nu sunt comentarii

Inocenta

dacă aș întoarce pământul pe dos
roua ar sta pe cer
și-n fiecare dimineață
ne-am șterge absurd
pe tălpile goale
cu mijlocul cerului
pe dureri
și pe lacrimi
pe nopțile tale sfâșiate
de aceleași bătăi în ușă
deschide pragul acesta în vest
nu lovi cu piatra sărutul nimănui
hai să fixăm crinii în dreptul nostru
să ducem cenușa în dreapta pomului uscat
apoi să așezăm merele
în fiecare duminică
și să ne prefacem
inocenți

Adăugat de Doria Șișu Ploeșteanu la Iulie 2, 2011 la 10:00am — 3 Comentarii

doar vântul știe prin gând să ne umble

prin sânge piatra plânge

prin cer norul desenează destinul

prea strânse rădăcini de mijloc cuprind

timpul petrecut prin degete și gând

atâta liniște într-o secundă

viața a uitat să mai trăiască

a închis ochii

și-a început să se întrebe

de ce o izbește dorul

de ce sângele moare în patimi de doi

de ce noaptea visul e viu

de ce îneci privirea în povești

și spunem că valul ne strigă pe nume

ne strângem în cerc

suspine în ritm

și zborul…

Continuare

Adăugat de Doria Șișu Ploeșteanu la Iulie 2, 2011 la 8:49am — Nu sunt comentarii

soaptele

să te eliberezi de-un zid pășind în altul

ar spune pensionarul cerșetor că e artă

petrecerea ființei pe scursuri de rouă

și câinii vor lătra mereu

chiar dacă bucățile de soare

vor săruta trupul meu în fiecare noapte

paharul cu otravă mă veghează

șoptește la ureche

de oamenii beți și de libertate

șoptește coniacului să tacă

și unui saxofon să-i cânte curvei lui de amintiri

am intrat în camera unde ați așezat norii pufoși

dar s-a făcut…

Continuare

Adăugat de Doria Șișu Ploeșteanu la Iulie 1, 2011 la 12:31pm — 2 Comentarii

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor