poezie, proză, eseu, teatru, jurnalstică, evenimente literare
În fuga lor ritmată trec zilele năuce
Citind mereu în noi iubirea vieții noastre
Stăm mână în mână cu fața la răscruce
De două lumi unite-n nopțile sihastre
Unul lângă altul luăm drumul în picioare
Alături cu ursita - plânge și zâmbește
Acum eu sunt cerul, iubita-ntinsă mare
Și-n bolta mea senină chipu-și oglindește
Și viața-am luat la pas prin pulberile verii
Neștiutori că drumu-i lung și obositor
Ne stăteau…
Adăugat de Marin Voicu la Februarie 7, 2019 la 5:30pm — Nu sunt comentarii
Cum plânge ziua în note lungi şi grele
Sub petice de nori păsări rătăcesc
Ca nişte umbre ce ascund în ele
Uitate ploi de mărgăritar ceresc
Înghite ziua ora care plânge
Şi-un glas uscat de frunze argintate
Tristeţi brumate par acum de sânge
Când la poarta sufletului bate
Mai ard culori prin veştedul amurg
Mâhniţi cocorii ţipă în delir
Pe sâni de seară neguri reci se scurg
Şi tăcerea subţiată ca un…
ContinuareAdăugat de Marin Voicu la Noiembrie 12, 2018 la 12:27am — Nu sunt comentarii
S-a așternut o nouă toamnă pe pământ
Cu sublim vașmânt de frunză ruginie
Iar lumea verde tremură sub cerul sfânt
Cuprinsă brusc de-o ciudată isterie
Trece toamna cu ochi ca de rubine
Grațioasă printre gene de lumină
Sub pașii ei ard domoalele coline
Și cerul ca-ntr-o gigantică gradină
Cu pași ușori amurguri tainice sosesc
Lumea obosită trece la culcare
Prin văi pustii ecouri nude pribegesc
Când…
ContinuareAdăugat de Marin Voicu la Noiembrie 9, 2018 la 10:53pm — Nu sunt comentarii
Pe alee-n parc o bancă solitară
Prinsă între frunze care par de sânge
Tremurător și dulce acum se strecoară
Nostalgia ce în suflet mi se strânge
E gol parcul, parcă e lipsit de suflet
S-a ascuns pustiul printre frunza moartă
Amurgul vineţiu s-a oprit din umblet
Când amintiri toamna tainic mi le poartă
Şi ca-ntr-o poveste dulce şi bătrînă
Cu singurătăţi în haine zdrenţuite
Îmi simt inima brumată şi…
ContinuareAdăugat de Marin Voicu la Noiembrie 8, 2018 la 11:22am — Nu sunt comentarii
De-atâtea frământări mi-este viața plină
Cu adâncuri sumbre crescute fără teamă
Stau umbre-ntinse pe fire de lumină
Ce scriu prin vreme neînțeleasa-mi dramă
M-apasă gânduri și vise risipite
Dorințe netrăite, seci neîmpliniri
Beat de voluptatea nopții mistuite
Arde-n mine torța cu dulci închipuiri
Stând îngenunchiat pe pragul dimineții
Am sa spun o rugă ce-mi răsare-n minte
Ca s-asculți în mine cântecul…
ContinuareAdăugat de Marin Voicu la Octombrie 20, 2018 la 12:39am — Nu sunt comentarii
Stai acum pierdută într-o linişte haină
Ascultând târziul şi cu capul prins în palme
Rătăcind ca zvonul într-o lume-aşa străină
Simți crescând in suflet îndoieli târzii şi calme
Un trufaș amar iți roade inima-neştire
Sfărmând în orice clipă mai mult şi în tăcere
Când gândurile iși lasă cumplita biciuire
Din care cresc coşmaruri pline mistere
La pieptul tău de piatră dorințe s-au tot strâns
Și-n margine de lume nu…
ContinuareAdăugat de Marin Voicu la August 5, 2018 la 11:01pm — Nu sunt comentarii
E-atâta singurătate în jurul meu,
Iar golașe gânduri trec mistuitoare
În a sufletului poarta ele bat mereu
Cine să răspundă la a lor chemare?
Răspunde doar ecoul lung și nechemat
Mărâind ușor cu capul stând pe labe
E locul așa rece și întunecat
Iar bătăi în suflet se-aud tot mai slabe
Singurătatea în jurul meu se strânge
Simt cum curge lin în fiecare clipă
Iar sufletu-mi pribeag încet mi se…
ContinuareAdăugat de Marin Voicu la Iulie 26, 2018 la 7:44pm — Nu sunt comentarii
Sărută-ncet lumina lunga înserare
Iar umbrele subțiri misterios se lasă
Cresc plete lungi de de gânduri -mare aiurare
Sub tampla mea fierbinte -oare cui ii pasă?
Privesc mirat în jur cum mai adânc pătrunde
Puțin câte puțin un sunet al tăcerii
Iar cugetele mele--apă fără unde
Pe fața mea sculptează un zâmbet al durerii
Încet s-a ofilit făptura mea lumească
Mă trezesc tot singur fără de putere
În care timp nu…
ContinuareAdăugat de Marin Voicu la Iunie 30, 2018 la 1:30pm — Nu sunt comentarii
Ce vrajă o fi fost în acel surâs de seară
Când plete lungi de gând ne înveșmântau ușor?
Tu erai lumina în viața mea barbară
Culoarea și parfumul de fruct biruitor
Cu ochi strălucitori, luceferi care ard
Pe cerul meu de suflet cu apele domoale
Tu ridicai în mână al dragostei stindard
Eu adunând din gura-ti zâmbetele tale
Tandrețea mea…
Adăugat de Marin Voicu la Iunie 10, 2018 la 9:06am — Nu sunt comentarii
O linişte se lasă-n gândurile mele
De mi se îneacă deşerturile firii
În târziu de soartă când clipele trec grele
Adun din nou în mână zorile iubirii
Şi cum te visez în orice înserare
Trăind înfiorat plăcerile senine
Inima-mi vibrează ca-n faţă la altare
Când cuprind în braţe sufletul din tine
Zâmbeşti ca din picturi prinse în chenare
Şi-n faţa lor topit mă-nchin ca la icoane
Mă-nalţ apoi vrăjit şi-ascult…
ContinuareAdăugat de Marin Voicu la Iunie 2, 2018 la 10:08am — Nu sunt comentarii
Rezemat de nor la poarta nopţii bat,
În ora când nesomnul se petrece,
Între păreri şi-aievea legănat,
Mă pierd de mine în timpul care trece.
Uitat alunec pe fremăt de tăcere,
Şi n-am cuvinte şi nici cui răspunde,
Pasul meu încet este o părere,
Când mă poartă prin nopţile profunde.
Dus de vântul fugarelor minute,
Străbat aiurea cărarea de hotar,
Las în urmă răscrucile pierdute,
Călcate-ades de pasu-mi…
ContinuareAdăugat de Marin Voicu la Mai 21, 2018 la 11:44am — Nu sunt comentarii
Nu există timp, nici lanț care să mă oprească
La tine să ajung când inima îmi bântui
A crescut în mine dorința nebunească
Prin vară să te caut, sufletul să-mi mântui
Se scutură și toamna și încă mai aștept
Alături ca să-mi fii, să-mi spui o vorbă bună
Așează tu obrazul pe liniștea-mi din suflet
Să simți arzând un Rai cu dragostea-mpreună
Câte sentimente s-au adunat în suflet
Noblețea lor mă-nalță, mă simt…
ContinuareAdăugat de Marin Voicu la Mai 15, 2018 la 6:07pm — Nu sunt comentarii
E udă dimineaţa clasic conturată
Pe când aripe de vânt prin vazduh se-nfoaie
Din pustiul rece nori vineţi se arată
Scuturând în ropot stropii grei de ploaie
E-atât de trist afară şi plouă apăsat
De parcă cerul tot din slava sa grozavă
Adâncile izvoare să curgă le-a lasat
Pe ziua obosită, rece şi bolnavă
Stă soarele în loc ascuns de-atâta vreme
Iar plapuma de nori un fulger alb o taie
Trezind pustietăţi…
ContinuareAdăugat de Marin Voicu la Mai 13, 2018 la 7:18pm — Nu sunt comentarii
Își etalează macii cupa lor de sânge
Prin marea-ngălbenită a holdelor de grâu
O vară secetoasă stă acum și plânge
Sub soarele de ceară cu iarba pân' la brâu
Le este vântul leagăn, tot cerul un destin
Si au ca apă roua ce a căzut in zori
Superbele petale sunt straie de festin
La balul dat de spice și miile de flori
Dar nici-un nor de-argint pe cer nu se arată
Si nu trecea o umbră prin spice și prin maci
Nici…
ContinuareAdăugat de Marin Voicu la Mai 6, 2018 la 11:26am — Nu sunt comentarii
Îmi amintesc cum picura amurgul
Petale de culori nălucitoare
Sub cerul ce îşi scutura tot crângul
De umbre-adânci şi visătoare
Şi plopii prinşi în răzvrătiri nebune
Cu dezgoliri de gânduri şi de foi
Când o vrajă pe-aleea de tăciune
Sculpta fiori prin sufletul din noi
Şi lacul cu oglinda secetoasă
Cum l-arginta o lună…
Adăugat de Marin Voicu la Septembrie 16, 2013 la 12:32am — Nu sunt comentarii
Îmi ninge glasul gândurilor moarte
Doar vise reci şi năluciri bizare
Sau clipe nude pribegind departe
Într-un târziu de noapte care doare
Tresare-ades din somnul său cuminte
Amarul meu ce-ngheaţă în tăcere
Pe altarul aducerii aminte
În clipa dătătoare de durere
Ninge Doamne în suflet ca şi-afară
Pe umbre de dureri fără…
Adăugat de Marin Voicu la Ianuarie 15, 2013 la 3:15pm — Nu sunt comentarii
E timpul numai clipe nesfârşite.
Prinse toate-n sfera nemişcării lor,
Ca nişte gânduri lungi şi adormite,
Pe când în suflet rănile mai dor.
Se scurg clipele ca ploile de ieri,
Cuprinse-n iureşul ce stă să vină,
În ropote de ape sau cu paşi stingheri,
Şi ochii plini cu lacrimi de răşină.
Iar glasuri goale vântul mi le poartă,
Ca un ecou venind din două strune,
Şi-apune ispitit în taina spartă,
Şi-n…
ContinuareAdăugat de Marin Voicu la Noiembrie 16, 2012 la 5:07pm — Nu sunt comentarii
Tu niciodată să nu-mi uiţi privirea, O tălmăcire a gândului hoinar, Sub pleoape ce ascund nemărginirea, Pe când un suflet se zbuciumă-n zadar. Nici ochii mei cu geometrii impure, Privindu-ţi urma de împleticite gambe, Ca un balans prin spaţiile pure, Sau prin apus de colorate stambe. Să nu uiţi ziua cu fundă de arnici, Când ameţit de nefireasca-mi fugă, Ca într-un vis de toamnă-apus aici, La tine-mi plec genunchii într-o rugă. Nici şoaptele în vânt ca suferinţe, Sau gândurile prinse-n…
ContinuareAdăugat de Marin Voicu la Octombrie 14, 2012 la 5:48pm — Nu sunt comentarii
Pe matca lumii mai freamătă un glas,
Şi aşteptări ce nu au să mai fie,
Şi somnul lung ce şi-a facut popas,
Pe locul însemnat pentru vecie.
Uitat de toţi de tine deopotrivă,
Cu ochii orbi tinzând spre zări prin bezne,
O resemnare - ispită milostivă,
Îmi intră-n suflet amăgitor de lesne.
Să opresc din umblet visul e-n zadar,
Gonind din urmă gândurile nude,
Sufletu-mi epavă mai tânjeşte doar,
Lumina ce…
ContinuareAdăugat de Marin Voicu la Octombrie 8, 2012 la 2:44pm — 5 Comentarii
Cum răzbat prin mine gânduri care pier,
În ora grea ciudat inlănţuită,
Pe când în suflet dospeşte-un dor stingher,
Dar şi o rugă nemaiântâlnită.
Şi n-am să cer ce-a fost şi nu mai este,
Nici măcar ecoul cu alba lui aripă,
Ci aşteptarea care-mi dă de veste,
Că sufletul mai pipăie o clipă.
Din neguri rupte şi limpede trecut
, Desluşind un drum ce n-are să mai fie,
Pe pletele de seară mă întind…
ContinuareAdăugat de Marin Voicu la Octombrie 8, 2012 la 2:41pm — Nu sunt comentarii
Adăugat de riti 0 Comentarii 0 Îi place
Adăugat de riti 2 Comentarii 2 Îi place
© 2021 Created by Gelu Vlaşin.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor