În nefastele accidente mediatizate în care sunt implicați atât oamenii cât și animalele, cele mai mari îngrijorări ale audiovizualului sunt cele referitoare la ce s-a întâmplat cu animalele, dacă mai trăiesc, dacă sunt bine îngrijite... pe când oamenii sunt abandonați cât colo. Aici ar fi efectul favorabil înclinării către o lume mai bună pentru animale,…

Se puse și buldozerul în mișcare, însoțit doar de o utilitară de teren militară, ultima ce se mai găsea pe acolo. De pe deal, din depărtări, se zărea și excavatorul flancat de cele două mașini care îi ieșiseră lui Bilici cu jumătate de oră în cale. Se îndrepta spre o altă misiune. Armata sârbă pierduse aproape zece mii de luptători numai prin intermediul raidurilor…

Ca printr-o ceață auditivă, îndepărtată, Jovan Bilici nu îl auzea. Ori așa dădea impresia. Atât poteca tenebră, cât și chipul blând al lui Ivica îl bântuiau ca niște imagini suprapuse. Îl prefera mort pe Milutin decât pe Ivica. Sau, dacă se gândea mai bine, n-ar fi preferat mort pe niciunul. Milutin îi dădea în cazurile de presiune extremă o mare siguranță pe…

Pietroaiele de podiș bubuiau ușa de lemn a colibei. Jovan Bilici era însărcinat cu lansarea acestora, pe când Milutin Vukelici își luase poziția de tragere. Ca factor preventiv își pregăti și două grenade, pe care și le puse la îndemână.

După cum se așteptau, ușa nu se deschise, iar cel sau cei din interiorul colibei stinseră focul. Puțin mai încolo se…

Dacă ar fi fost în locul altora, cerul i-ar fi căzut în creștetul capului. Însă el era în locul lui, și pășea semeț în interiorul centrului de recrutare. Avea încredere oarbă în vorbele directoarei, care i se întipăriseră adânc în memoria auditivă: „O să procedezi exact ca frate-tu, noaptea dormi în cazarmă, iar ziua vii în teatru și faci spectacole de balet…

Văzut din spate, domnul Târtănel părea deosebit de impunător, pășind încrezător pe caldarâm cu brațele răsfirate. Câțiva pași să fi făcut și îl puteai observa și din față. Pieptul îi sfredelea provocator boarea anemică de aer, căci mergea contra vântului, iar burta carpatică îl făcea să se cambreze nițel, ca efect de echilibru. În spatele ochilor bulbucați se…

Greoaie-mi sunt așteptările intrării la scenă, mai ales atunci când sunt implicat în sfera spectacolelor complexe, cum ar fi Rigoletto, Carmen, Trubadurul, Traviatta etc. Îndulcirile unor astfel de așteptări mi le fac singur, în cabină, parcurgând lucrări sublime, ale unor scriitori consacrați, care îmi comprimă plăcut trecerea uneori greoaie a timpului, și…

Spre neuimirea mea, căci în momentele de față nu prea mai sunt ipostaze care să mă mai surprindă, descopăr tot felul de declarații aproape halucinante în spațiul public, venite din partea anumitor persoane amplu mediatizate, unele dintre ele chiar îndrăgite de populație, de altfel și urmate. O oarecare declarație a unei astfel de persoane m-a făcut să rămân…

  Dedic acest eseu și premierului României, ținând cont că am dat și de o remarcă a domniei sale pe unul din posturile unei televiziuni naționale, și anume că recunoaște și susține acțiunile artiștilor în spațiul viral, prin filmulețele pe care le propagă, cu iz de încurajare, solidaritate, mobilizare, și alte sentimente iscate din vremuri nefaste.…

(Capitol apreciat cu mențiune- locul 5, din peste 350 de participanți- la Concursul Național de Literatură 2012, ținut sub egida USR) Intensitatea luminii parcă pâlpâia acum cu o tărie mai mare. Sau cel puţin despre lucrul acesta încerca să îi încredinţeze Jan Scarlat. Îşi privea cu mândrie creaţia, înciudat într-un fel că nu se gândise la improvizaţia aceea…

(Otilia Scriminț – 11 ani; locul III la Concursul Independent de Literatură

Bună, dragi copii. Astăzi aș dori să vă spun o poveste despre animalele sălbatice. Știți bine că, în lumea noastră, vulpile mănâncă găini, iar urșii își cam văd de treaba lor. Dar eu știu o lume magică, în care vulpile, găinile și urșii sunt cei mai buni prieteni. Însă nu se întâmplă numai în…

ȘUBA

Bastoanele milițienilor îi sculptau cu devotament șalele. Loviturile se întețiseră până-ntr-atât, încât nu le mai simțea usturimile. Cu toată tăria lui de caracter, cu toată tactica lui intimidatorie, Calistrat se pierduse de tot cu firea sub duiumul lor. Și când te gândești că se vedea dansând, bătătorind bucuros sub bocanci arătura în urmă cu câteva ore……

Bolovanii, când făceau rotocoale în aer, când se contopeau cu asfaștul și, deși nu îi vizau, deranjau vădit trecătorii. Unii făceau chiar salturi atletice ca să se ferească din calea lor, și îl luau pe bună dreptate la rost pe lansatorul acestora. Sorinel Neaoșu nu avea însă ochi și urechi pentru nevinovații care îl înjurau, ci pentru nesuferiții care îi pătaseră…

Luni în șir se zvârcolise de dorul fetei, Mirel Soreanu. Dubaiul era la mare depărtare, și nu și-o mai văzuse pe Flaviana cu lunile. Dorul după ea era de două feluri: în timpul zilei ofta cu patos și reușea să îi întristeze și pe alții din jur de-atâta suferință, iar pe timp de noapte își șifona mereu cearșaful, cu gândul cum avea să o răvășească atunci când…

Dintre toţi, doar unul şi-a divulgat suferinţele. Se căia amarnic că bravase în faţa miliţienilor la anchetă. De-atâta bătaie la palme n-a mai rezistat. S-a repezit la ceaşca de ceai a unuia dintre comisari, a spart-o de muchia metalică a mesei şi, şi-a brăzdat urme adânci pe braţe, până la os. Investigatorii au fost până într-atât de mişcaţi de…

-Roman Ion!!

Unul dintre cei care se ocupau şi cu paza mea m-a înșfăcat de guler conducându-mă în zig-zag:

-Hai, măi, ameţitule! Te duci până la camera două zeci şi doi, sus, la al doilea etaj. Vezi să nu cumva să te rătăceşti, că te ghidăm noi!

M-au lăsat singur. Ca prin minune, beşica nu mă mai durea şi, îmi încetase şi foamea, şi setea, şi oboseala. În…

Cojile seminţelor de floarea soarelui se înmulţeau în continuu, treptat, încet şi sigur, până când acoperiră aproape în întregime faţa de masă, formând pe alocuri movile. Şi continuau să crească, parcă în ciuda lui Jan Scarlat, care privea ofuscat atât la seminţele coapte pe plită…

POVESTE (Otilia Scriminț - 11 ani; locul III la Concursul Independent de Literatură 2018)

Bună, dragi copii. Astăzi aș dori să vă spun o poveste despre animalele sălbatice. Știți bine că, în lumea noastră, vulpile mănâncă găini, iar urșii își cam văd de treaba lor. Dar eu știu o lume magică, în care vulpile, găinile și urșii sunt cei mai buni prieteni. Însă nu se…

Nu poți ști niciodată cine se află în spatele unui număr necunoscut de telefon. De obicei interlocutorii de dincolo de fir îmi amintesc de facturile restante, or mă țin ocupat cu vreo ofertă... însă am avut cumva noroc de această dată. Ca oricare artist, trăiesc și eu din sunetul strident al telefonului, mai ales atunci când mi se leagă vreo colaborare.

Mare mi-a…

Ambele apar din faza incipientă, chiar de la naștere. Femeia își anunță cu urlete de victorie apariția pruncului, iar acesta îi solidarizează cu văicărelile, urlând și el la rându-i, mirându-se parcă de zbierăturile femeii. Plăpând, cu capul turtit, mânjit de varul placentar, cu niște ochi inerți, bulbucați, pruncul bărbat se pornește să zbiare la obosita făptură,…