Mi-am urmărit toți pașii trecând prin mici grenade

Și veselă am stat să văd cum cerul moare.

Lumea era o horă de mari degringolade,

Iar tu și eu plângeam cu ochii arși de soare.



Ne-au aruncat misile spre mări de catifea

Și-am așteptat cuminte să văd cum ploaia moare.

Himeră seculară un ochi gri își jertfea;

Ne-am închinat la zei și-am plâns a abdicare.



Am răstignit pe cruci de piatră amintiri

Și în genunchi mă rog să văd cum dorul…

Continuare

Acum că am trecut de poduri-bulevard

Și visele mi-au fost zidite precum Ana

Știu rostul nopții noastre, și parcă simt cum ard…

Îmi cântă-n mine-un bis surpata violină

Baladă anodină.



Să văd cum zorii negri pictează moale stână

Îmi trece-o vagă vrere prin viscere și coapse.

Viol de legământ și tunete suspină;

Pășesc încet și sigur pe pietre roșii, arse

Cu tălpi pustii și roase.



Vestitul somn al ceții ne-mbie-ntr-o răscruce:

Să… Continuare

eter slab și pios,

strânge-mi în brațe-amorul

să văd cum valuri mari de var

îneacă, ‘ncarcă zborul.

visat de suburbii de ceară

și stofă-clementină

vederea-mi focul o îmbată

fără de nicio vină.

ascultă-mi inima albastră

bătând încet la ușă,

și învelește-o-n plastic,

noroi cald și cenușă.

mi-am încătușat speranța

în spații vaste, stratosfere

și viciosul sanctuar

adăpostește-acum…

Continuare

hai să o numim hemofilie socială

cineva mă atinge şi sângerez zile întregi



am tot cărat numele vechilor mele iubiri în piele

ca şi când aş fi ciment ud

mi se pare că nu pot să zgârii din perete

motivele pentru care suntem atât de grăbiţi

să găsim pe cineva care va ciopli (eu + tu) pentru totdeauna

în scoarţa propriilor palme



...



primăvara târzie adăposteşte oamenii cei mai singuri

cei mai singuri oameni îşi găsesc mereu consolare în…

Continuare

dimineața asta începe aproape pur înecată în cafea

cu lapte și mult zahăr și norii ah norii înflorind

ca nebunia dintr-o cană și iau prima înghițitură

înainte să schimbăm placa gustă tăcerea gustă amarul

și dulceața leșinând în spatele lui

aburul frecându-se de nasul meu precum un animal amețit

căldură dureroasă și ascuțită precum un cuțit

în spatele limbii mele lichidul deșirându-se

în jos spre tunelul din esofagul meu



îmi simt…

Continuare

/palma ta e ca o inimă predispusă la infarct

inima ta e ca o palmă cu degete subțiri/



mi-am dat seama că te iubesc

pentru că mă gândesc la tine ca la o familie

ceva mai mult decât un cuvânt

și o obișnuință să îți pese

atunci când nu vrei asta



/noaptea de vară a răsărit din mare

s-a urcat în mașina mea a trântit ușa și a condus până pe luceafărului nr. 2

a ieșit cu un prosop pe cap cu trupul încă ud

mi-a deschis porțile…

Continuare

nimeni suntem noi și colinele astea

sunt terenul nostru de joacă



if (time)



să nu uităm să ne afundăm în mocirlă până la genunchi

în timp ce domni cu ochi verzi citesc

pagini nescrise în ochii noștri

câinii de pe stradă spun povești când pun un picior în fața celuilalt hei câine cum este

să nu mai fii om



then (patience)



aruncăm cu zaruri împărțim jetoane

râdem ca bețivanii mângâind hieratic scaunele roase de…

Continuare

am scris cu atât de mult sânge pe cărări încât

mi se pare că am început să cunosc toți anonimii care îmi taie brazii

e deja miezul nopții și cam pe la ora asta

lupii ies din culcuș



prada e neșlefuită

îmbibate-s nările în miros de așternuturi proaspăt spălate

și de fecioare

totul e încă alb pe gâtul lor pe sâni pe buze

iar prietenii mei lupi așteaptă doar secunda greșită

să-și înfigă colții în beregata

sărmanelor victime…

Continuare

2.2



aveam șaișpe ani și nimic de pierdut

mă credeam mare și tare

purtam cămăși în carouri verzi roșii albe albastre

eram mereu pe fugă visam că o să apară și în viața mea un poet neînțeles care să scrie

despre părul meu negru

și alunița aruncată neglijent pe obrazul drept

într-o după-amiază de prier

ai devenit trecătorul meu câteva clipe în intersecție

nu a durat mai mult până să treci pe roșu iar eu să visez la cai verzi pe pereți…

Continuare

regatul meu pentru o seară de mai
în care se ia inima
și se pune cu un picior în groapă
într-o inimă mai mare

așa cum mi-am aranjat pe rafturi
colecția de parfumuri
și romanele lui eliade
după ce nu a rămas decât scrumul

îmi simt buzunarele rupte
ca un sărut în gara din mangalia
trenul pleacă in cinci minute
de la linia una.

tati

ia batista asta șterge-ți lacrimile cu ea

curăță-mi sufletul înnegrit de vreme

ca pe o oglindă mizeră după ce nu ți-ai mai văzut chipul decât ca pe o asimptotă

(tu și tu – două drepte care nu se întâlnesc niciodată)



nu e vina ta tati

că am început să îmi doresc să mă pun în genunchi doar atunci când ajung în vârful muntelui

în tăcere îmi smulg pielea biciuită de nori îmi tai mâinile tremurânde mă îngrop în zăpadă simt vântul alintându-mi fața…

Continuare