Targul de Carte LIBREX se desfasoara la Iasi, in Atrium nivel 0 si nivel 1 din cadrul ansamblului urbanistic Palas Mall, in perioada 9 - 13 mai 2018. Cea de a 26-a editie are ca tema generala „Spatiul literar, Timpul istoric si Memoria inimii”. La eveniment participa peste o suta de edituri din tara si strainatate. Organizatorul evenimentului este compania ieseana SEDCOM LIBRIS, iar partenerii principali, Palas Mall Iasi si Organizatia Patronala AGORA a Societatilor pentru Difuzarea…

https://targuldecartelibrex.wordpress.com/…

0000Agenda%20culturala%20LIBREX%202017.pdf

0000Agenda%20culturala%20LIBREX%202017.pdf…

https://targuldecartelibrex.wordpress.com/2017/04/29/noutati-despre-concursul-micul-print-editia-a-v-a/

https://targuldecartelibrex.wordpress.com/2017/04/29/noutati-despre-concursul-micul-print-editia-a-v-a/…

unele dimineți sunt altfel

vin peste mine și-mi bagă forțat degetele în ochi

îmi scot aerul din plămâni

îmi trag de pleoape

îmi ating obrajii cu halate albe

cu mâini unse cu cremă de gălbenele

îmi cicatrizează visele în dreptul ferestrei 

și ele nu mai trec niciodată în lumină

rămân cu gura deschisă gata să țipe

dar nu țipă sunt moarte

nu le învie nimeni nu le îngroapă nimeni

dintre toate diminețile a mea este de dimineață de tot…

Rețeaua literară urează membrilor și colaboratorilor săi, Sărbători Pascale în Lumină, pace și bucurie! Hristos a înviat!…

  umeri 
  și o dragoste învelită în șervețel
  mai este
  trenul de dimineață
  pe peron au rămas mâinile oamenilor
  care nu au primit o îmbrățișare
  depărtarea
  înțepenită între noi
  cu sfârcurile ei tari

REȚEAUA LITERARĂ urează membrilor și colaboratorilor săi, o primăvară minunată!

                    (foto: Dumitru Ungureanu)

 …

din pat mă uit în lumină

și număr

fac un contur al ferestrei 

îmi plimb vârful limbii pe cerul gurii

în formă de fereastră

ating laturile dreptunghiului

fără să fac o linie în plus

simt gustul 

nu mă opresc o clipă trasez conturul trasez conturul trasez conturul

57-58-59-60-61-62-63-

acum am o fereastră prin care iese intunericul 

limba atinge peretele interior al…

  când îți ascult cuvintele
  am grijă de un corp
  îl spăl îl îmbrac
  și-l sprijin de perne
  din când în când îi șterg fruntea
  îi întredeschid buzele
  mă sperie întrebarea
  și-l acopăr

                     Rețeaua literară urează membrilor și colaboratorilor ei, CRĂCIUN FERICIT!…

       M-am gândit de multe ori, în timpul predării modului gerunziu la clasă, la dilatarea timpului acțiunii verbului terminat în „-înd”. Am avut din nou impresia că se unește prezentul cu viitorul, ducându-se mult mai departe, nefiind nimic static, ci simțind cum lumina „fiind”-ului curge repede, atât de repede, încât nu o vedem, dar noi știm că ea curge, făcând sentimentul că acest mod, gerunziu, te face contemporan cu tot ceea ce există și va exista din momentul…

îngerii au îmbătrânit
fumează iarbă
vrei mă întreabă în șoaptă
nu zice mama din fotografie

mă urcai s-o țin de mână

      te-am visat imediat ce m-am trezit
      stăteam agățată de un stâlp de lemn
      tu ștergeai cu mâneca geamul
      te uitai la mine 
      mă dureau pulpele
      apoi ne-am fotografiat
      și am stat așa
      până târziu 
      când am adormit
      și m-am dus la serviciu

în mine locuiesc o mie de femei

când te apropii 

îți spun de o mie de ori iubite

îți surâd de o mie de ori

o mie de brațe se încolăcesc după gâtul tău

o mie de guri îți ating buzele

în mine locuiesc o mie de femei

toate sunt leneșe

prima îmi poartă numele

a doua vorbește în locul meu

a treia se gândește înaintea mea la tine

celelalte mă trăiesc

penultima vrea să fie…

mă săturasem 
trebuia să și plec 
mi-am lungit oasele
să ajung 
pe ele se cățărau niște îngeri
au ajuns în vârf au cântat îngerește
au aprins lumina
am văzut 
m-am întors de mai multe ori
n-am plecat decât o dată

am văzut un copac zburător
a trecut deasupra mea 
din rădăcini țâșnea lumină

  seara sunt nesigură

  atunci fac gesturi cât mai naturale

  deschid gura larg ca un o

  și mă uit la mine din față

  linia dinților este o mare

  și gura seamănă cu un soare plin intrat pe jumătate în mare

  apoi soarele apune

  afară se întunecă

  și eu închid gura

  mă ridic din pat să aprind lumina 

  ce dacă am aprins lumina

  în gură e întuneric 

  ficatul stă…