Durloi vasile's Blog (30)

ESTIMĂ CU UN OCHI

Abia intrat în port, ”după ce toată noaptea ne-am trudit

şi n-am prins nimic”, în genunchi, am cerșit permisiunea

să părăsesc iar cheiul dâmbului izolat pentru o mică

plimbare cu barca în largul Mării Tiberiadei…

…Și, ca să nu-mi pierd demnitatea de amator tomnatic,

am întins mreje, pripoane, carmace și daldoane,

de-a latul, până ce degetele mi-au crăpat de iubire, –

n-ar fi trebuit să ies, dar nici Tu n-ar fi trebuit

să mă primești sub soarele sărăciei de…

Continuare

Adăugat de durloi vasile la Ianuarie 18, 2019 la 8:04pm — Nu sunt comentarii

SENSUL COMUN

Cu numai o zi înaintea începutului, prima pânză

s-a desprins de la baba. Au urmat-o: un bric, o goeletă,

un arbore domnesc; apoi arbore după arbore, în lungi

convoaie, pădurile au…

Continuare

Adăugat de durloi vasile la Noiembrie 3, 2017 la 7:11pm — Nu sunt comentarii

ELEGIE

Mulţi îşi dau seama, că sunt ciudați, atunci când

sunt fericiți sau când îi încearcă acea “naturală

moarte esențială”. Ciudații au inimile zvârlite

în trecut, mereu nomade şi adiacente melancoliilor

caligrafiate de-a-ndoaselea pe retina Rh-ului grupei

sangvine, speranţele lor fiind previzibile, nerostite

şi condiţionate de claritatea inspiraţiei de moment

în care umilințele mor nedureros, cu originile uitate

în renunțări, subtil lăcrimate către…

Continuare

Adăugat de durloi vasile la Ianuarie 26, 2014 la 1:41pm — 1 Comentariu

CEA FRUMOASĂ

Urmele ei erau răni pe arina fierbinte;

mici şi perfecte, aurite, cu nimb,

erau semnele imprudenţei,

cuvântul în vid, nimic mai salvator

în disperarea celui cu umbră de sunt.

În sfârşit, ştiam că trebuia să apară,

ştiam că există cu adevărat.

Toate sentimentele prelungi au fugit

din inima mea, deschisă de răsărit,

pentru a se albi cu alfabetul fluid;

ea fusese aleasă unică iubită,

singura metresă dintre…

Continuare

Adăugat de durloi vasile la Martie 19, 2013 la 7:56pm — Nu sunt comentarii

CANON

Se ghicea al doilea val în ceaţa viorie

şi seara se ghicea după mandar

şi respirau sirenele mizantropie

din taina unui dor crepuscular.

 

Tristeţile n-ajung întotdeauna basm

de-aceea ţi-am făcut în inimă hamac

şi port, să acostez amăgitorul spasm

în aburul de Indii şi de mac.

 

Simt cum mă paşte marea următoare,

cum se deschide inutil o rană de târziu

şi de m-aş depărta de tot în anafoare

de…

Continuare

Adăugat de durloi vasile la Decembrie 27, 2012 la 9:53am — Nu sunt comentarii

JUMĂTATE RUGĂCIUNE

Cântam celula ei albastră şi absolută,

pastelata ninsoare de cărămidă,

înălţam fumuriul dintr-o lăută

sub pânza aprinsă, efeboidă.

 

Îmi cadenţam adulmecarea pe fereastra rotundă

însoţind portretul devale dus de ponei

şi frig, rugam urmele să se ascundă

sub numele ei.

 

Măsuram dialogul cu geana de lună

ca pe o toană tăinuită în crez,

ori pe ultima vetrelă diurnă

ce părăsea emisfera pentru…

Continuare

Adăugat de durloi vasile la Martie 31, 2012 la 9:42pm — Nu sunt comentarii

TIARA DE CORAL

În părul ei se încurcau,

de fiecare dată simetric,

trei crabi şi stelele-de-mare

şi ea le vorbea silabisit,

cu o plastică limpezime,

iar cuvintele,

rotunjite cu terminaţii de sticlă,

pluteau în derivă

dorinţe ascunse sub marea

ochilor ei întunecaţi şi calzi,

valurile, – umeri încovoiaţi.

Delfinii înotau împrejurul ei,

de parcă nu mai aveau îndoieli

cu orizont,

rostind binecuvântări    …

Continuare

Adăugat de durloi vasile la Martie 24, 2012 la 4:53pm — Nu sunt comentarii

MERIDIAN

În mare, lucrurile se văd aşa cum sunt :

subacvatica stare nu haine ude poartă,

totdeauna liberă, încântătoare şi totală,

în acord cu viitorul furtunii desăvârşite,

cum focul care…

Continuare

Adăugat de durloi vasile la Februarie 1, 2012 la 11:10pm — Nu sunt comentarii

OCHIUL DE PĂMÂNT

Dorm apele sfinţite în bălţile de mâine.

E cald. Pe geam şi lună este scris

cu numele Ofeliei un nume

şi-afară plouă zilele-nnodat, –…

Continuare

Adăugat de durloi vasile la Februarie 1, 2012 la 11:04pm — Nu sunt comentarii

SINECTICĂ

Aş ridica privirea oarbă,

dintr-o veghe ariană,

pe pontili cu păr albastru

lămuriţi în azimutul tălpilor,

dar amintirile înalţă luna

unde ajung dorinţele

care azi nu mai ajung.

Eul-Gui... Eul-Gui,

va compensa refluxul oare?

Aş nega realitatea

dintr-o stare de trezie dinainte de trezire

şi desfiinţa imaginaţia,

dar negaţia…

Continuare

Adăugat de durloi vasile la Ianuarie 28, 2012 la 7:14pm — Nu sunt comentarii

TRECUSE ARIADNA

Frustrările dăltuite în adânc,

înalte, ca nişte statui albe

pluteau prin ceaţă, fantome

eliberate spre o iertare atee.

Se roteau începuturile

ca să-i dovedească

pe cei îndrăgostiţi de altcineva,

acolo, în Groapa Marianelor.

El rânjea acrilic, sălbăticit.

I-am pus mâinile la ochi

aşteptând închiderea porţilor etanşe,

dar m-a respins cu…

Continuare

Adăugat de durloi vasile la Ianuarie 18, 2012 la 11:15pm — Nu sunt comentarii

ÎMPĂCARE

Nu am bani ca să mă cred

unicul copil din flori

al amiralului găsit

şi nici har nu am, să fiu

copilul lui adevărat;

între unghiuri sugerate

de umilele intenţii

oscilez în echilibru

pe o hulă, – care nu e, –

tulburând în mit adultul

reflectat în ieri niciunde

şi util ca şi motivul

nedorit filozofat.

Sunt…

Continuare

Adăugat de durloi vasile la Ianuarie 9, 2012 la 1:00pm — Nu sunt comentarii

RECHINUL INVIZIBIL

Ah, vele din viţă de vie împletită

în jurul probabilităţii că sunt!

Ah, taifun blestemat raţional,

cuvântu-mi cu speranţa navigând!

Doar condamnat la umbră pe furtună,

doar rătăcit,

încât

în fiecare secundă tresar şi ascult

atent, sperând

poate o inimă,

poate o frunză,

poate murind ...

Se umple marea cu…

Continuare

Adăugat de durloi vasile la Ianuarie 9, 2012 la 12:58pm — Nu sunt comentarii

CURENTUL MARTIRILOR

Reprezentarea plastică a orizontului

poate doar sugera

formarea prin deformare;

acolo, în abis, vor sta totdeauna

sirenele biciuite şi plânse

şi înhămate la noi diligenţe, 

îmbrăţişând cutuma astrală

cu rezonanţă în ora complementară.

Arunc sorţi în van 

pe capul mortului neridicat la semn,

deşi mi-aş dori cargouri,…

Continuare

Adăugat de durloi vasile la Ianuarie 6, 2012 la 9:26pm — Nu sunt comentarii

CURENTUL MARTIRILOR

Reprezentarea plastică a orizontului

poate doar sugera

formarea prin deformare;

acolo, în abis, vor sta totdeauna

sirenele biciuite şi plânse

şi înhămate la noi diligenţe, 

îmbrăţişând cutuma astrală

cu rezonanţă în ora complementară.

Arunc sorţi în van 

pe capul mortului neridicat la semn,

deşi mi-aş dori cargouri,…

Continuare

Adăugat de durloi vasile la Decembrie 20, 2011 la 11:29am — Nu sunt comentarii

DEMNITATE ANIMATĂ

Rechinul singuratic improviza o scenă

pe culoarul de furtună

al unui monitor

cu marca sus, la semn.

Ideea directoare reprezenta cuvântul,

ca instrument letal,

în variate forme

imaginate rece, cauzal;

un ce avea de gând să facă paşi,

cu poantele,

pe tema unui dans de caracter.

Adăugat de durloi vasile la Decembrie 20, 2011 la 11:27am — Nu sunt comentarii

MARGINEA TERASELOR

Încărunţeşte marea în fiecare seară

şi în fiecare seară în faţa ei mă plec

cu sufletul, cu vorbele,

cu percepţiile şi amintirile, cu noi.

Ascult pe dană, lângă portic, plopii

cu sorburi-rădăcini întinse către ghiol,

iar gândul din viitorul liniilor curbe

desenează cochilia melcului de mahon,

deschizând larg spaţiul pentru senzaţii,

spre orizontul de care marea se leagă cu noduri.

Orice motiv de tristeţe controlează…

Continuare

Adăugat de durloi vasile la Decembrie 15, 2011 la 10:06am — Nu sunt comentarii

TRANSPLANT DE STEA

Mergeam să nasc ecuatorul

pe sub ramuri înnegrite, de mărgean

şi singur, mă credeam în siguranţă,

dar nu mă amăgeam:

se acopereau rechinii, doar schelete,

cu un nisip de verde de smaragd

din dor de ieri şi rău de mare

şi albi, de stafii de meduze

umblate sub cocori. Migram.

Migram pândit, născând ecuator,

în peştera cu stâlpii de topaz,

cu trup de inimă,

de stea.

Adăugat de durloi vasile la Decembrie 13, 2011 la 11:48pm — Nu sunt comentarii

S-A STINS CAVALERUL

                                     In memoriam - Arthur Porumboiu                                                                  

 

S-a stins Cavalerul, King Arthur s-a stins,

cu rana de cuvinte la vedere,

cu pana încleiată de albastrul

legendei propriei lui dimensiuni.

 

Aduceţi căni şi pahare şi lume

să sece izvorul, aduceţi şi…

Continuare

Adăugat de durloi vasile la Decembrie 10, 2011 la 8:36pm — Nu sunt comentarii

CONTEMPLARE

Oogeneza s-a întrerupt, desigur,

brusc, sub stelă,

iar când El a vrut să asculte

cum bate o inimă adevărată,

cu mitul a albit.

Iluminat murise, de o stea, scheletul,

de aer, orizont şi de zenit,

din ce n-a fost rămase, totuşi, o sandală

pe o insectă viu pietrificată

în straturi înnegrite, de argint.

Din cromozomi nu s-a ales nimic,

iar…

Continuare

Adăugat de durloi vasile la Decembrie 8, 2011 la 8:01pm — Nu sunt comentarii

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor