Ochiul meu drept stă faţă în faţă
cu celălalt şi îl priveşte speriat
ca de propria-i moarte.

Pisicile lumii mi se încolăcesc la picioare când
trei guri îmi vorbesc într-o limbă străină
şi numai eu tac.

Poate mama n-a fost niciodată gravidă
cu mine.
S-a împiedicat cu stângul
şi i-am căzut din uter.

Dimineaţă, copiii goi

făceau castele de nisip.

Meduzele ca nişte magneţi se aruncau în mine

să-mi intre sub piele.

Iubitule, toate durerile de pe pămînt

sunt mai grele decît chiar pămîntul.



Seara, am înfipt chibrituri

în nisip şi ţi-am făcut chipul

să te înviu în lumină.

Mai goală decît un copil am intrat în mare

şi-am mers pînă mi-a fost frig.

Stam în mijlocul mării. Stam ca un soldat

ce-a învins şi-a rămas pe cîmpul de luptă

cu toţi… Continuare

Umbra lumînării

se desface în milioane de omuleţi.

Uneori scriu poeme proaste. Poate chiar bune.

Aprind un chibrit din buzunarul în care odată

mi-a încăput cerul, ridic foile ca pe-un

prunc la botez şi le dau

foc.…



Continuare

Seara eram în Piatra-Neamţ. Am coborît din blocul în care am fost cazaţi şi am intrat într-o mare-mare piaţă. Peste tot erau numai haine. Cred că eram ipostaza fluturelui într-un cîmp cu flori. Cerul mi se părea prea întunecat, iar faptul că n-am văzut măcar un vînzător era chiar ciudat. În spatele meu, doi băieţi mergeau gălăgios şi toată atmosfera asta creată m-a făcut să-mi zic că nu e cazul să mai stau mult acolo. Am ieşit prin poarta largă a pieţii şi m-am îndreptat spre bloc. Mama tocmai… Continuare

Cînd bat trăsnetele,

mă strîng într-un boţ de piele asemeni unui melc.



Ochii bunicului mi se par înlăcrimaţi toată viaţa. Stă aşezat

pe un scăunel. Pare mai aproape de… Continuare

Iubitule, azi o să scriu un poem în care nimeni

n-o să mai moară şi noi vom fi fericiţi.

Mie-mi vei spune Eva, ţie-ţi voi spune Adam.…



Continuare