Oxana Morari's Blog (8)

Nu mai sunt acelaş

Sunt născut la Petersburg,

Oraş monden,cu zile albe.

De dimineaţă până la amurg

Trăsuri se-avântă-n puzderia de salbe.

În parcurile îngheţate,pe străzile reci

Se plimbă cu feţele lor seci

Statuete feminine în blănuri rafinate

Ce-abia ascund sub falduri mişcări de vanitate.

Iar la ferestre,printre crengi

Lumini se-avântă-n sticlă

Şi cerul se aruncă-acum

În lacrimi pe pervaz

Alunecând fierbinte-n cascade, pe obraz.

Eu stau…

Continuare

Adăugat de Oxana Morari la Septembrie 4, 2012 la 8:57pm — Nu sunt comentarii

Moartea nu face compromisuri.

Era singură, într-o casă de lemn pe care o împânzea mucigaiul. Într-un pat rece chipul ei îngeresc îşi perdea lumina ca o flacără agitată de respiraţii, a unei lumânări. Haina ei de in îi acoperea trupul palid ca o plapumă de zăpadă care se aşează inocent ca să ascundă mizeria străzilor nepavate.Transpiraţia îi era rece ca roua dimineţii depusă pe un templu de marmură .Viaţa îşi mai păstra avântul în ochii ei înpăienjeniţi de vise, care scăpărau în razele feciorelnicei luni ce se arăta…

Continuare

Adăugat de Oxana Morari la Septembrie 4, 2012 la 8:54pm — Nu sunt comentarii

Apusul

E iunie.Un soare care arde insistent îşi înalţă nimbul de un galben miraculos de intens în orizontul blând, roşietic.Din culoarea mată şi indiferentă a cerului, aceasta se transformă într-o violentă aprindere,învăluind văzduhul într-o pulbere fantastică de lumină.Depărtările cerului sunt stropite de un sânge inocent şi plin de viaţă.Marea îşi vântură valurile , încercând să arunce pe mal culorile ce se dizolvă în uşoara adiere de vânt.În urma valurilor  ce se retrag graţios ca după o…

Continuare

Adăugat de Oxana Morari la Iunie 12, 2012 la 12:15am — Nu sunt comentarii

Plouă

Când ploaia ridica aripile peste misteriosul culuar şi un joc al cerului se isca cu hazard, totul freamăta a viaţă.Acum totul e timp închis într-un episod blocat la capitolul 2.Am rupt o pagină din timp,dar tot mai plouă.Plouă cu cristale obosind văzduhul,plouă cu imnuri reci,plouă cu glasuri veştede.Plouă în marea de urme, pe unica cărare care n-a fost betonată .Plouă şi totuşi mi-e dor de ploaie.Bezmetici, am ieşit toţi în câmp, aşteptând ca stropii să ne inunde sufletele robotizate.La…

Continuare

Adăugat de Oxana Morari la Mai 25, 2012 la 3:00am — Nu sunt comentarii

Fără titlu.

Pe foi negre sunt ucise cuvintele,

Libertatea sublimă în lanţuri e pusă,

Mă simt ca o regină rebelă, cu gândul la Casiopeea.

Caut priviri ticsite în orizontul atârnat între cer şi pământ.

Tu rămîi portret în faţa mea şi pictorul îţi face formă

Forme care se prelungesc în NEvăz şi neştiinţă,

Zdrobind desenul unui sistem cartezian de coordonate. 

 

Adăugat de Oxana Morari la Mai 21, 2012 la 1:59am — 2 Comentarii

Răzvrătirea cerului.

S-a tras electricitate-n cer,

Dar cerul se împotriveşte

Şi îngeri cu inimile de fier

S-ascund acum prin peşteri.

Unii aleargă prin câmpii, târându-şi aripile ude 

Frânturi de sticlă şi oglinzi se aştern pe urmele lor nude.

Mii de globuri în elan ,se aruncă-n atmosferă 

Şi se lovesc ca-n porţelan şi apoi se înmormântează-n sferă. 

Noaptea plină de cerneală,bate-n uşa sorţii

Şi cere luna osândită din ghearele absorbţiei…

Continuare

Adăugat de Oxana Morari la Mai 19, 2012 la 11:00am — Nu sunt comentarii

Trăiesc în "nu există".

Trăiesc în "nu există"

Fluturi de hârtie se agită lângă foc

Miroase a vise arse.

Un cer deasupra, sugrumat îşi cere drepturile de cetăţean.

Încet, pe furiş din carcera de dincolo se retrag florile

rând pe rând....

Râul îşi schimbă cursul  apei spre lumea " nu există".

Abandonat şi greu discursul pe pagina-i de zi.

Prin fisuri, de dincolo străbat aripi de păsări

Grăbit le este zborul, grăbit le e destinul.

Şi copacii îşi…

Continuare

Adăugat de Oxana Morari la Mai 16, 2012 la 12:00am — 3 Comentarii

Pojarul apusului de soare.

Se stinge-n abis, sub cerul bălai,

Vâlvătoarea sferei de metal

Şi urme antice aleargă-n alai

Pe paleta unui război vizual.

 

Sălbatice capodopere a unui peisaj viu

Devenise victima unui apus violent.

Se scufund în culorile aprinse târziu

Ca visul în perna unui chip inocent. 

Adăugat de Oxana Morari la Mai 13, 2012 la 1:07pm — Nu sunt comentarii

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2019   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor