Ieri mi-am zis să visez ceva frumos. Dar m-am trezit fără lipsă de inspirație. Azi încă nu mi-am propus nimic... Muzica îmi sună în cap și parcă aș încropi niște versuri. Cuvintele cad line, ca pe strună, dar atat de fade. Mă încurc în nonsensuri. Odată, ca niciodată... era o fată care visa atat de frumos. Trece timpul. Copilul a rămas în mine, atat de timid. Îl văd cuibărit într-un colț. Nu pare speriat, ci dezamăgit de lume. Aș încerca să-l ating, dar mi-e frică să…

Îmi plânge inima

Nu știu încă

Ce hotar să pun

Între două vise

Și cum să fac

Din ruine

Un gând curat

Copilăria

Nu poate fi învinuită

Copilul

E candid în lumea lui

Ochii lui…

Ți l-am făcut cadou odată

Dar tu ai vrut mai mult de-atât

Și având suflet covățât

Te-ai răsfățat ca o Agată

Din ochi albaștri ai coborât

Lentile de acreditată

De ochi căprui, inadaptată

Să demonstrezi ce-ai doborât…

A fost odată ca niciodată un boier atȃt de avar, încȃt nici banii nu mai voiau să-i stea în pungă. Deși avea de toate, boierul se gȃndi cum să-și asigure venitul și pe viitor, așa că merse în sat să-și verifice agoniseala. Se gȃndi că țăranii trebuie în primul rȃnd să-l iubească ca să fie sigur că îi sunt fideli și muncitori. Întȃlni un țăran și-l întrebă:

- Îți iubești boierul?…

E ora unor mari povești

Marețe vise și naive

Și răsfoiesc printre arhive

În căutare de noi vești

Și mă răsfăț printre motive

Și-mi zic “Vezi cum le potrivești”

Cȃnd le cinstești cu ce iubești

În note dulci pe portative

 …

E trist

Și pal e totul

Un răsărit

Mă-mbie azi

Visez

La un trecut

Prin pași vioi

Și tălpi golașe

Fugind prin nuci

Îndrăgostită

De un vis

Pe care mi-l croiam doar eu…

Tura! Vura! Hai de-a dura!

Hai copile cu cultura!

Că ne antrenează unul

Ridicând acuma pumnul.

Ce dacă suntem pitici?

Ei sunt mari, noi suntem mici

Când vom crește mari și noi

Îi vom face mușuroi.

 …

Ce gărgăuni în cap v-ați pus?

Mintea aiurea v-o purtați

Legați cuvinte în apus

Vă credeți și mari învățați!

Familie nu mai aveți

Umblați aiurea după lucruri

Ce nu mai sunt cum le înveți

În nu’ș ce taină, prin descanturi

 …

Hai, Salut! Te știu demult!

Claudine cu amanta

Sincer, ți-o întorc cu șut

Nu de alta, așa-i soarta!

Ce zici de-o motocicletă?

Nașparlie, și-o brichetă...

Ce zici de un om nebun?

Care sună taciturn...

Ce zici de o incultură?

Care-ți zace în…

Când mai bați la ușa mea

Nu uita să-ți iei pisica

Nu de alta, dar ea vrea

Să o ții de o iubițică

Bați la ușa mea ca spider

Să te sinucizi sadea

Dacă vrei să fii Gost Rider

N-o mai fă de cacealma!

Te dai înger păzitor?

Draga mea, ești agresor

Ai făcut atâta fad

De-au fugit dracii din iad!

Ți-aș spune că te-oi bantui la noapte

Dar de ce-aș pierde timpul eu cu tine?

Cand singură mă simt atat de bine

În anotipuri vechi și-ndepărtate

Ți-as spune că nu meriți nicio vorbă

Dar nu te știu nici cat o degerată

Probabil vrei să ai o minte sobră

Să faci cu mine…

Să vă spun o poveste dintr-o zi

Un ursit, dăunăzi se desfrunzi

Frumos părea la vorbă și la port

Urat în fond și pare-se... netot...

El se mască în mine-așa’ntr-o doară

Și... fermecandu-mă tot iar și iară

Trezitu-m-am, pe loc, ca un Narcis

În drama lui, probabil din…

Mă înfior în suflet de abis

Cu vise care nu se împlinesc

Şi fiorul acesta nu e bis

Şi parcă ştiu că nu pot să iubesc

M-agăţ de-o treaptă ca la început

Dar ce e începutul? E un trist

Şi totu-i vis, şi tot ce-am construit

A dispărut cu sufletul de-artist…

Mai ieri

Mă trezisem într-un vechi război

Mă tot antrena unul să-l caştig

Ce? Am întrebat?

Nimic...

Hai să ne jucăm de-a şobolanii

Dar cine e duşmanul?

Nevăzut

Să fie misterios?

Dar nu-i al meu

Şi de ce-l…

Azi mi-am zis să pornesc în căutarea fericirii

Apoi mi-am zis să aştept...

Să aştept ce?

Cerul se deschise

Nu era gol

Dar nici nimic de aşteptat nu era acolo

Cred că o să vopsesc o uşă în negru

Mare speranţă, zice ursuzul!

Ai să vezi, zice o voce care ar vrea să mă…

Astăzi ne jucăm. Tu ești eu, dar eu nu sunt tu. Tu vrei să aclami “RUȘINE!”. Eu nu te las. Am să te trag pe nas, am sa te respir până în rărunchi, să văd cum ți-o mai arde de joacă! Mă relaxez la gândurile jucăușe. Cât te iubesc, îmi zic! Nu ai cum să scapi. Lucrurile au luat-o de prea mult timp razna printre hormonii tăi. Îmi dai cărțile înapoi. Și ce bine faci! Data viitoare te voi iubi mai mult. Nu-ți promit. Bea un pic de apă. Cântă la pian, că e bine să exersezi!

Astăzi ne jucăm.…

Mă-mpresori cu privirea de parcă m-ai încadra într-o veche cunoștință. “Nu-ti dau nimic, îți zic!” Lumea se rupe și un abis se cască cât hăul.” Tu l-ai creat?” întreb neliniștea. Xeroxul nu mai face față, foile curg ca niște oceane de gânduri fade. Și cât aș vrea să le dau finețea și frumusetea pe care o caut în fiecare gând. Și totu-i trist… Prea mult îmi zic, prea mult. N-o să mai fac față terorii. Eroina e câștigătoarea vieții. Lumea privește neliniștea mea. Doare. “O să rămân singură”…

Iubirea ne-nțeleasă

Doare

Și te mănâncă

Ca un înger

Te curmă-ncet

Când o atingi

Și fragedă

O vezi

O frângi

Cu ochii terni

Și plângi!